Gaşca de la Bellu, opera lui Vanghelie

Complicii cu ajutorul cărora Marian Vanghelie a ocupat, în Cimitirul Bellu, capela unui erou al Războiului de Independenţă au fost folosiţi de primarul sectorului 5 şi în alte demersuri controversate. Sistemul de recompense politice pus la punct de Marian Vanghelie i-a asigurat un anturaj fidel, dispus să joace rol de paravan în afaceri sensibile. 

Marian Vanghelie (42 de ani) şi-a îngropat bunicul din partea mamei, Constantin Niculae, în locul osemintelor generalului Iacob Lahovary, erou al Războiului de Independenţă, ministru de război în patru mandate şi ministru al Afacerilor Externe. Profanarea istoriei nu ar fi fost posibilă dacă Vanghelie nu ar fi primit sprijinul unui grup de oameni din jurul său cu care a mai făcut şi alte matrapazlâcuri.

Un preot politician

Radu Dumitru (42 de ani) este administratorul care a declarat în 2003 Capela Lahovary ca fiind lăsată în părăsire pentru a o putea concesiona unei rude de-a lui Marian Vanghelie. Dumitru şi Vanghelie se ştiau încă din anul 2000. Vanghelie ajunsese primar la sectorul 5, iar Dumitru, consilier local.

De profesie preot, Radu Dumitru şi-a făcut un nume în PSD din poziţia de şef al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti (ACCU). Pentru devotamentul din partid, acesta nu a fost lăsat la greu de consilierii PSD de la Primăria Capitalei. În 2002, primarul Traian Băsescu i-a desfăcut contractul de muncă pe care îl avea la ACCU din pricina unor suspiciuni de corupţie. Social-democraţii din Consiliul General al Municipiului Bucureşti l-au reinstalat în funcţie.

Un an mai târziu, Dumitru îşi plătea poliţele în partid. Ziarul „Adevărul" a descoperit că Radu Dumitru a dat în 2003 în concesiune Capela Lahovary lui Nicolae Cristea, actual şef al Administraţiei Domeniului Public din Sectorul 5, dar şi un loc de veci lui Cătălin Voicu, pe atunci consilier al lui Ion Iliescu. Senatorul Voicu a putut astfel să-şi ridice cavou fix peste cripta soţiei şi a fiului generalului Ioan Nicolescu Argeşanu, erou la 1877.

Locuri de veci pentru funcţii pe veci

Pentru felul în care a oferit preferenţial locuri de veci, preotul a dat cu subsemnatul în faţa oamenilor legii. „Am fost la poliţie, am dat declaraţii, dar nu aveau de ce să mă acuze pentru că eu am respectat regulamentul când am dat locurile. Aveam o singură politică cât am fost director: să concesionez cât mai mult", zice Dumitru.„Politica" preotului l-a adus şi în faţa procurorilor anticorupţie pentru felul în care a derulat o serie de achiziţii publice care vizau mai multe cimitire din Capitală.

Prietenia cu Marian Vanghelie a fost trainică. În 2009, în momentul în care PSD a ajuns la guvernare alături de PDL, Radu Dumitru a primit şi el un „ciolan" de la Vanghelie. Preşedintele PSD Bucureşti l-a susţinut în funcţia de director al Societăţii Feroviare de Turism (SFT). Dumitru se lăuda atunci cu strânsa relaţie pe care o are cu primarul de la sectorul 5: „Mă bucur că îl am ca prieten".

În poziţia de şef al SFT, preotul dorea să întocmească un raport despre ce a găsit în societate, pe care să-l facă public, însă numai după ce se împărtăşea primarului „care este". „O să vedeţi în raport picanterii din astea... adică nu picanterii, realităţile pe care le veţi vedea la conferinţa de presă. Eu, astăzi, cred că trimit raportul şi după ce mă sfătuiesc cu domnul primar Vanghelie. O să stabilim împreună data conferinţei", declara preotul în 2009.

Credinciosul domn Cristea

Nicolae Dan Cristea, omul de la care vărul lui Vanghelie a primit cavoul Lahovary, este un vechi aghiotant al primarului de sector. După ce şi-a demonstrat talentele achiziţionând criptele de erou, Cristea a ajuns să se ocupe de toate achiziţiile pe care le face primăria pentru cetăţenii din sectorul 5.

În prezent, Nicolae Dan Cristea este director general al Administraţiei Domeniului Public Sector 5 şi aprobă tot ce înseamnă achiziţie publică pe moşia lui Vanghelie, începând de la contracte ce vizează lucrări de reabilitare a reţelelor de drumuri (ultimul în valoare de 63 de milioane de lei) până la contracte de pază şi protecţie (două milioane de lei) sau de achiziţionare de combustibil (400 de mii de lei).

Vanghelie susţine însă că nu-l ştia pe Cristea când preotul Dumitru i-a făcut acestuia cadou Capela Lahovary. „Ulterior, l-am cunoscut şi a devenit director la Administraţia Pieţelor Sector 5". Culmea e că şi Mircea Sorin Niculae (33 de ani), vărul care a primit capela de la Cristea în 2008, a fost tot director la Administraţia Pieţelor din Sectorul 5.

Unchiul comunist

Ion Cristian Niculae (58 de ani), tatăl lui Mircea Sorin şi unchiul lui Vanghelie, este şi el unul dintre beneficiarii Capelei Lahovary de la Bellu. Niculae este cunoscut opiniei publice ca părintele Partidului Muncitoresc Român (PMR), autodeclarat moştenitorul Partidului Comunist Român.

Tovarăşul Niculae a înfiinţat în 2003 PMR şi s-a numit secretar general al formaţiunii care dorea să preia „ideile bune" ale comunismului. După câteva acţiuni de comemorare a zilei de 23 august sau de deplângere a morţii soţilor Ceauşescu, PMR a fuzionat în 2005 cu Partidul Socialist Unit, devenind o altă entitate la fel de anonimă: Partidul Stângii Unite.

Mircea Sorin Niculae, vărul „care este"

Vanghelie a avut grijă de vărul său chiar din anul în care a ajuns preşedinte al organizaţiei Bucureşti a Partidului Social Democrat. În 2006, Mircea Sorin Niculae a fost numit membru în Biroul Politic Executiv al PSD. Este o parte din răsplata pe care Mircea Sorin Niculae a primit-o pentru că a acceptat ca primarul „care este" să-l folosească ca paravan în afacerile sale frauduloase. În septembrie 2003, Marian Vanghelie scoate din buzunar nu mai puţin de 1.100.000 de euro şi achiziţionează de la AVAS magazinul Bucureşti.

Pentru a evita suspiciunile procurorilor pentru suma mare de bani pe care o deţinea, „Marean" îl trece în acte pe vărul său, Mircea Sorin Niculae, care era atunci şef al pieţelor din sector. După un scandal în presă, Vanghelie a fost nevoit să recunoască faptul că el e proprietarul real al magazinului şi şi-a menţionat acest lucru în declaraţia de avere. Numai că şi în ziua de astăzi, la Registrul Comerţului, tot vărul său apare ca deţinător a 94% din acţiuni. Afacerea „magazinul Bucureşti" a stârnit şi suspiciunile procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel care au demarat o anchetă.

Magazinul cumpărat de primar fusese încă de pe vremea în care se afla la AVAS în litigiu, descendenţii foştilor proprietari deschizând un proces pentru a reintra în posesia clădirii. Cu toate acestea, AVAS, condusă la acea vreme de pesedistul Ovidiu Muşetescu, s-a grăbit să-l scoată la vânzare fără să mai aştepte sentinţa definitivă a justiţiei. Decizia finală a justiţiei a fost de partea moştenitorilor, numai că magazinul Bucureşti ajunsese deja în mâinile lui Vanghelie. Pentru a renunţa la clădire, edilul cerea de la statul român despăgubiri triple faţă de suma pe care o achitase el iniţial. Acum câteva luni, Vanghelie a pierdut în instanţă magazinul.

Firma vărului lui Vanghelie, Bucureşti SA, în patrimoniul căreia se afla clădirea de şase etaje, funcţionează bine-mersi. La ultimul bilanţ din 2008, societatea avea o cifră de afaceri de opt sute de mii de lei si un profit de 100 de mii.