Gafele lui Băsescu

>> Şeful statului a cerut modificarea Codului de procedură penală, antepronunţându-se în mai multe dosare. Discursul preşedintelui Traian Băsescu din momentul în care a cerut reexaminarea

>> Şeful statului a cerut modificarea Codului de procedură penală, antepronunţându-se în mai multe dosare.

Discursul preşedintelui Traian Băsescu din momentul în care a cerut reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală a conţinut câteva gafe flagrante. În limbajul Dreptului, acestea s-ar numi erori judiciare.

Juriştii lui Traian Băsescu nu sunt însă la prima abatere. Şeful statului a fost acuzat, în noiembrie 2006, de CSM că a încălcat Constituţia, respectiv principiul separaţiei puterilor în stat, prin modul în care juriştii preşedinţiei au motivat graţierea a trei tineri, condamnaţi pentru deţinere şi trafic de droguri. "CSM precizează că la soluţionarea unor cereri de graţiere nu se poate face o rejudecare a cauzei prin reevaluarea probelor", arătau oficialii CSM.

"Consider că mai degrabă ar fi fost de dorit ca modificările la Codul de procedură penală să stabilească cu acurateţe drepturile şi garanţiile procesuale ale persoanelor vătămate prin săvârşirea de infracţiuni", a explicat Băsescu.

Ce nu a spus preşedintele a fost că, până acum, două articole din Legea 356/2006 de modificare a Codului de procedură penală au fost declarate neconstituţionale, astfel că sute de dosare s-au întors la Parchete pentru refacerea urmăririi penale. În plus, returnarea dosarelor s-a făcut şi pentru că se încălca un principiu fundamental: dreptul la apărare.

România, condamnată la CEDO

Traian Băsescu a criticat dur şi faptul că deputaţii au redus perioada de cercetări la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar în circumstanţe excepţionale, arătând că, prin natura lor, anchetele în dosare de macrocriminalitate economică sau corupţie sunt îndelungate. Trebuie spus că, deşi legislaţia europeană nu prevede un termen-limită pentru finalizarea unei anchete penale, CEDO a taxat România pentru cercetările care au durat ani de zile. "Tudorache împotriva României" este unul dintre cele mai cunoscute dosare în care
CEDO a decis că autorităţile au făcut ancheta peste limita de timp rezonabilă.

Gheorghe Tudorache, fost şef al unei unităţi militare din Ploieşti, a fost arestat, în 1998, timp de 54 de zile, pentru fapte de corupţie. În anul 2005, un procuror militar a emis o ordonanţă pe numele lui Tudorache de scoatere de sub urmărire penală şi a închis cauza. CEDO a obligat România la plata unor daune morale în valoare de 2800 de euro.

Trebuie analizată complexitatea cauzei

Profesorul universitar specializat în drepturile omului Corneliu-Liviu Popescu consideră că, în cazul în care ancheta sau procesul durează foarte mult, cel care este vătămat este acuzatul. "Se află într-o stare de incertitudine.

Este pus sub acuzare de o autoritate a statului, nu poate sta în această stare ani de zile. Situaţia lui incertă, vinovat sau nevinovat, trebuie stabilită în timp optim", ne-a spus profesorul. Acesta ne-a explicat că judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului nu fixează o limită rigidă de timp
pentru soluţionarea unui dosar, în faza de anchetă sau proces.

Se au în vedere complexitatea cauzei, comportamentul autorităţilor, al părţilor - dacă părţile recurg la tertipuri care prelungesc procesul, importanţa cauzei pentru cei implicaţi şi alte elemente specifice - dacă una din părţi este din altă ţară, dacă sunt multe părţi etc.", ne-a spus Corneliu-Liviu Popescu.

Memorie selectivă

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că Traian Băsescu şi lideri marcanţi ai PD au beneficiat de modificările Codului de procedură penală. Geoană a mai spus că Băsescu are "o memorie selectivă". "Dacă nu ar fi ajuns preşedinte al României, şi Traian Băsescu ar fi fost pe lista asta cu dosarul <> ", a spus Geoană. Liderul PSD a precizat că Traian Băsescu a uitat să-l menţioneze pe primarul Gheorghe Falcă, finul preşedintelui.

Articole deja modificate

Juriştii lui Băsescu au punctat însă şi erorile reale ale modificărilor Cpp, arătând că interceptările convorbirilor telefonice sunt imposibil de făcut doar după începerea urmăririi penale. Băsescu a arătat că o persoană care ar putea fi bănuită de acte de terorism, conform Cpp, nu poate fi supravegheată decât după ce i se aduce la cunoştinţă începerea urmăririi penale. Băsescu nu a susţinut însă teza conform căreia anumite infracţiuni care aduc atingere siguranţei statului să facă parte din legi speciale.

Şeful statului a criticat şi creşterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinţe deosebit de grave, de la 200.000 de lei până la 30 milioane de lei. Specialiştii în Drept arată că această creştere a valorii a fost făcută în condiţiile în care 200.000 de lei reprezintă, la nivelul anului 2007, o sumă destul de mică, iar pedeapsa pentru "consecinţe deosebit de grave" este echivalentă cu un omor calificat.

Preşedintele a exemplificat şi sancţionarea jurnaliştilor pentru difuzarea de înregistrări audio sau video în care sunt relatate presupuse fapte infracţionale ale unor persoane. Numai că această prevedere fusese deja modificată de Camera Deputaţilor, în sensul că jurnaliştii erau absolviţi de orice răspundere penală în aceste cazuri.

>> Situaţia incertă a acuzatului - vinovat sau nevinovat - trebuie stabilită în timp optim
Corneliu Liviu Popescu
Profesor universitar de Drept

Lista neagră a preşedintelui

Ca şi cum nu ar fi ştiut acest lucru, şeful statului a explicat că a retrimis legea pentru reexaminare, tocmai pentru că mai multe persoane urmau să fie scoase de sub urmărire penală. Băsescu a venit cu o listă din care a nominalizat 11 persoane ce ar fi putut fi scoase de sub urmărire penală. "Numai din dosarele publice vă pot spune că, dacă aş fi promulgat această lege, ieşeau de sub urmărire penală domnul Patriciu, domnul Tender, domnul Mazăre, domnul Adrian Năstase, domnul Codruţ Şereş, domnul Remeş, domnul Păcuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Şerban Mihăilescu şi mulţi alţii."

Deşi pe listă se afla şi Miron Mitrea, Băsescu nu l-a mai nominalizat. Dosarele lui Ovidiu Tender, Dinu Patriciu, Adrian Năstase şi Şerban Mihăilescu s-au întors la Parchete fără a "beneficia" de prevederile Cpp aprobat de deputaţi. În plus, Traian Băsescu i-a trecut pe lista învinuiţilor şi pe miniştrii Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru şi Decebal Traian Remeş. Conform specialiştilor în Drept, şeful statului s-a antepronunţat cu privire la deciziile pe care Comisia de la Cotroceni urmează să le ia cu privire la aceştia, lucru inadmisibil pentru un şef de stat.