Găbudean spune că nu e concesionat - Revista presei interne

Presa naţională scrie astăzi despre demisia lui Bogdan Găbudean de la ANRM, neregulile din conducerea oraşului Odobeşti sau despre bilanţul a 42 de ani de autostrăzi. Printre alte subiecte abordate se mai numără şi falsul în acte oficiale practicat de un avocat sau dezbaterea de la Ambasada României la Paris despre cărţile lui Andrei Pippidi.

Găbudean spune că nu e concesionat. Cu doar câteva ore înainte de a fi demis Bogdan Găbudean, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale pregătea o conferinţă de presă care ar fi trebuit să se desfăşoare azi. Acesta a acordat ziarului Gândul un interviu, din care am reţinut următoarele: „Actul adiţional la contractul de concesiune conţine 42 de pagini de prevederi strict tehnice. Contractul şi actele adiţionale sunt secret de stat. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a semnat nota de fundamentare a hotărârii de Guvern prin care s-a aprobat actul adiţional. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu are de ce să-şi dea cu părerea despre contractele de concesiune. Anul acesta, e prea puţin probabil să se concesioneze ceva din perimetrul obţinut de România din disputa cu Ucraina”.

Nereguli în conducerea oraşului Odobeşti. Atribuţiile de conducere ale oraşului Odobeşti, din judeţul Vrancea, au fost delegate de către actualul primar, Daniel Nicolaş,  unui condamnat pentru furt. Consilierul primarului din Odobeşti, Constantin Eftandopolos Mândrilă, este de opt luni city manager al oraşului, deşi a fost condamnat în 2007 la trei luni de închisoare cu suspendare după ce a fost acuzat că a furat conserve de la sinistraţi. Mândrilă este acum responsabil, în calitatea sa de city manager, de controlul operaţiunilor derulate de municipalitate şi de implementarea măsurilor adoptate de Consiliul Local. În calitatea sa de city manager, Mândrilă are atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate, a serviciilor publice de interes local şi poate fi ordonator principal de credite. potrivit România Liberă.

Bilanţul a 42 de ani de autostrăzi în România. Pe 4 februarie 1967 s-a demarat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de infrastructură rutieră românească: primul tronson de autostradă, pe ruta Bucureşti-Piteşti. În şase ani, autorităţile de la acea vreme au reuşit să definitiveze 96 kilometri, dar până la începutul anului 1990 s-au mai construit doar 7 km. Planurile iniţiale prevedeau o reţea de 3.200 de km pentru a face faţă, în condiţii optime, volumului de trafic estimat în anul 2000. Ultimele planuri ale reţelei de autostrăzi indică un total de 2029 km, realizaţi în următorii zece ani, potrivit Evenimentul Zilei. La începutul acestui an însă, România nu avea decât 280 de kilometri daţi în folosinţă.

Falsul din Vinerea Mare. O femeie din Bucureşti se judecă de 10 ani prin instanţele româneşti, după ce a fost acuzată de către un avocat că l-a calomniat. Femeia susţine că a fost condamnată pe nedrept şi obligată să plătească aproximativ 300 de milioane cheltuieli de judecată. La unul din termenele de judecată avocatul şi-a completat o adeverinţă medicală în fals, pentru a nu se prezenta la proces. El a motivat că a falsificat adeverinţa pentru că procesul se ţinea în Vinerea Mare. Totul a început în anul 1998, când Stana Giurgia, cetăţean german de naţionalitate română, s-a judecat cu Gheorghe Crăciun pentru o bucată de pământ, pe care femeia susţine că o moştenise de la mama ei. Prezent la aceea vreme în sala de judecată, avocatul Ştefan Diaconescu s-a simţit insultat şi calomniat de Stana Giurgia, căreia i-a făcut o plângere penală, scrie Jurnalul Naţional.

Cărţi franceze despre istoria Moldovei. Ambasada României la Paris a organizat, cu trei zile în urmă, o dezbatere pe marginea cărţilor "Bysantins, Ottomans, Roumains", de Andrei Pippidi, (Editions Champions, Paris, 2004) şi "Les catholiques de Moldavie", de Jean Nouzille (publicată, dupa dispariţia autorului, la Editions Sapientia, Iaşi, 2008). În deschiderea manifestării, ambasadorul Teodor Baconschi a vorbit despre originalitatea celor două demersuri care aduc în faţa publicului aspecte şi informaţii noi asupra istoriei ţării noastre şi în special asupra regiunii Moldovei, potrivit Cronica Română.