Fusta mini şi mobilul, afară din şcoală

Fusta mini şi mobilul, afară din şcoală

Statutul elevului are prevederi clare referitoare la comportamentul acestuia în şcoală. „Adevărul“ vă prezintă astăzi principalele schimbări la nivelul claselor V-VIII şi al intrării la liceu, prevăzute în legile lui Miclea şi Andronescu.

Citiţi şi:
Legile Educaţiei se transformă în comisia Andronescu – Miclea
Codul Educaţiei nu este acceptat în totalitate de studenţi

Discuţiile dintre ministrul Ecaterina Andronescu şi şeful Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea, au continuat ieri pentru găsirea soluţiei optime pentru pachetul de legi pe educaţie. “Nu am ajuns la nicio concluzie comună în ceea ce priveşte învăţământul universitar. Aştept să văd dacă în textul final al legilor vor fi asimilate soluţiile propuse de comisie”, a spus Miclea.

Andronescu vrea liceul obligatoriu

Codul Educaţiei propus de ministrul Ecaterina Andronescu prevede 13 ani de învăţământ obligatoriu: cele 12 clase de liceu plus un an de grădiniţă. Documentul specifică faptul că obligaţia de a frecventa învăţământul la forma de zi încetează odată cu împlinirea vârstei de 16 ani. După această vârstă, tinerii îşi pot finaliza educaţia la seral, la frecvenţă redusă sau la distanţă.

Potrivit aceluiaşi document, admiterea la liceu ar urma să se facă tot computerizat, în funcţie de media obţinută pe parcursul claselor V-VIII şi de notele obţinute la testările internaţionale, fiecare în proporţie de 50%. Testarea internaţională va fi de tip PISA (Programme for International Student Assessment), după model european, şi va înlocui tezele unice. La acest test, care va fi susţinut în scris în semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele-cheie obţinute de elev prin întrebări din mai multe domenii.

 „Dacă elevii vor da testul în şcoala în care au învăţat în ultimii patru ani, notele vor fi subiective”, crede prof. Nicoletta Stoenescu, directoare la Grupul Şcolar „Electronică Industrială“, din Bucureşti. Pachetul de legi propuse de şeful Comisiei prezidenţiale, Mircea Miclea, propune învăţământul obligatoriu de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, ar urma să înceteze la vârsta de 18 ani.

Clasa a IX-a, mutată la şcoala generală

Potrivit documentului, învăţământul preuniversitar este gratuit şi este structurat pe sistem cinci-cinci-trei.  Adică cinci ani de şcoală primară, cu includerea anului obligatoriu de la grădiniţă, cinci ani de gimnaziu, cu mutarea clasei a IX-a de liceu la şcoala generală, şi trei ani de liceu, din clasa a X-a până în clasa a XII-a.

Miclea propune ca la sfârşitul clasei a VI-a, la toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei să fie susţinut un test din două probe interdisciplinare: unul de limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină) şi matematică şi ştiinţe.

Rezultatele testelor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Tot pe baza acestui raport de evaluare se pot stabili planurile individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.

Miclea mai propune ca la finalul clasei a IX-a să se realizeze o evaluare naţională interdisciplinară obligatorie a tuturor elevilor. Testarea ar urma să aibă patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, a competenţelor la matematică şi la ştiinţe; a celor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului. “O urmărire atentă a elevului în clasele V-VIII, pentru a şti exact spre ce are copilul înclinaţii, este bine-venită.

De asemena, o îndrumare specializată din partea psihopedagogului este necesară. Cred că elevii ar trebui să aibă un portofoliu de educaţie permanent”, consideră prof. Nicoletta Stoenescu, directoare la Grupul Şcolar “Electronică Industrială”, din Bucureşti. 

Legile lui Miclea propun şi o autonomie a liceelor, care îşi pot organiza singure examen de intrare. „Admiterea trebuie organizată de licee. Doar prin această metodă liceele de prestigiu îşi vor putea selecţiona elevii. Ministrul trebuie să înţeleagă că descentralizarea învăţământului este vitală pentru educaţia din România“, susţine prof. George Cazacu, director la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“, din Bucureşti. Discuţiile pe marginea legilor educaţiei vor continua şi săptămâna viitoare.

Ce prevederi conţine Statutul Elevului

Statutul elevului, propus de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, dă posibilitatea elevului să conteste notele date de profesor. Atunci când primeşte o notă pe care o consideră nedreaptă, elevul va putea veni, singur sau împreună cu părinţii, la profesorul care l-a notat cu o notă prea mică. În urma contestaţiei se va institui o comisie formată din doi profesori, care va evalua nota primită de elev.

Dacă tânărul este în continuare nemulţumit, poate contesta nota în faţa directorului unităţii de învăţământ. Elevii puteau contesta şi până acum notele pe care le primeau, dar acest drept nu era stipulat în lege.

Şi în ceea ce priveşte conduita elevilor lucrurile se schimbă. Tinerii nu vor mai avea voie să vină la şcoală cu haine indecente, telefoane mobile, ţigări, reviste pentru adulţi, droguri sau băuturi alcoolice. Codul prevede că le este interzis elevilor „să introducă, în perimetrul unităţii de învăţământ, orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum muniţie, petarde, pocnitori, să posede şi să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic, să utilizeze telefoane celulare în timpul orelor de curs şi al examenelor, să aibă ţinută, comportamente şi atitudini ostentative şi provocatoare.“

Experţii în educaţie susţin că atât Codul Andronescu, cât şi Legile lui Miclea au şi părţi bune, dar şi minusuri. “Dacă se doreşte un învăţământ flexibil, în care părinţii şi elevii să aibă putere de decizie, atunci alegem variant Miclea. Dacă se vrea păstrarea sistemului de învăţământ actual, a unui sistem centralizat, în care ministerul are putere de decizie, alegem Codul Andronescu. Important este faptul că trebuie să ne decidem cum vrem să arate educaţia în România în următorii 10 ani”, a declarat prof. univ. Adrian Stoica, expert în educaţie al Comisiei Europene.

Părerea expertului: Admiterea, preferabilă

Cristian Hatu expert în educaţie, Societatea Academică din România

Vizând licee de prestigiu, părinţii şi elevii forţează obţinerea de note mari. Profesorii devin indulgenţi la notarea tezelor unice şi dau note nemeritate. Dascălii de la liceele de top spun că notele nu reflectă competenţe reale, iar elevii nu fac faţă în liceu. Iar media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII poate fi una subiectivă, sunt profesori care mai dau note şi după simpatii.

Testele PISA sunt bine-venite. Problema e că elevul român s-a obişnuit să memoreze comentariile literare sau rezolvările problemelor. Ar trebui schimbat tot sistemul învechit, modul de predare la clasă, dar şi stilul elevilor de a învăţa pe de rost. Unul dintre argumentele împotriva învăţământului obligatoriu de 12 clase ar fi rata abandonului şcolar foarte mare. Scăderea ratei abandonului şcolar este de dorit, dar ea nu se poate face brusc.