Adevarul.ro

Avioanele MiG 21 Lancer vor fi retrase de la zbor peste doi ani, iar Ministerul Apărării nu are bani pentru a lua aeronave militare noi. În doi ani, spaţiul aerian al României va rămâne descoperit. Fără avioane de luptă, fără elicoptere de atac, fără rachete sol-aer şi cu piloţi instruiţi numai pe jumătate.  

În perioada  2010-2011, toate avioanele de luptă ale României vor fi scoase definitiv din uz, întrucât le expiră perioada de exploatare. Statul Major al Forţelor Aeriene (SMFA) mai are circa 80 de aparate MiG 21 Lancer, dintre care doar jumătate sunt funcţionale.

La fel ca avioanele lor, piloţii sunt pregătiţi doar pe jumătate, întrucât numărul de ore de zbor a suferit o reducere semnificativă faţă de plafonul de 120 de ore, care fusese aprobat pe anul 2008. Această situaţie a fost recunoscută la ultimul bilanţ al Ministerului Apărării Naţionale, cel din 24 martie, chiar de ministrul Mihai Stănişoară.

Acesta a prezentat un document care susţinea că în anul 2008 s-ar fi continuat programul de achiziţie a aeronavelor scurt şi mediu curier şi s-ar fi iniţiat programele de achiziţie pentru avioanele multirol (capabile de bătălii aeriene, dar şi de atac la sol) şi pentru rachetele sol-aer. Detaliile financiare concrete ale bilanţului MApN contrazic însă aceste afirmaţii liniştitoare.

Deşi România s-a angajat să aloce în fiecare an 2,38 la sută din PIB pentru Apărare, conducerea NATO, mai realistă, a recomandat alocarea măcar a 2 la sută din PIB. Cu toate acestea, bugetul MApN pe anul 2008 a fost doar 1,5 la sută din PIB, iar cel pentru 2009 este de 1,3 la sută.

Armata are nevoie de 24 de avioane de luptă

Armata Română are nevoie de 24 de avioane multirol noi, a declarat ieri secretarul de stat Viorel Oancea, şeful Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare din MApN. Dacă nu vor fi suficienţi bani pentru 24 de avioane, numărul minim de aparate de zbor care trebuie procurate ar fi 16, susţine secretarul de stat.

Pe de altă parte, el a precizat că nu este oportun să cumpărăm avioane second-hand, întrucât „suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine”. „Decizia se va lua în CSAT în funcţie de două lucruri: resursa necesară pentru achiziţionarea acestor avioane şi capabilităţile de operare ale avioanelor. Plus mentenanţa.

Sunt anumite situaţii în care avioanele costă mai puţin, dar când vezi costul mentenanţei, începi să-ţi pui întrebări”, a explicat Viorel Oancea. Variantele studiate de conducerea MApN se referă la avioane multirol noi, de tip F-16, F-18, Gripen,

Typhoon sau Rafale.Dialog întârziat

Pentru avioanele de luptă multirol, conducerea MApN se chinuie de vreo doi ani de zile să organizeze un program de achiziţie. Varianta licitaţiei a fost înlocuită, discret, cu aceea a dialogului competitiv, care permite negocierea separată, cu uşile închise, cu fiecare dintre firmele ofertante. Ministrul Stănişoară a liniştit opinia publică promiţând că vor fi cumpărate avioane multirol pe timpul mandatului – adică în următorii patru ani.

Dar marja de timp e mult mai redusă, numai doi ani, pentru că în 2011 expiră perioada de exploatare a ultimelor MiG-uri. Abia în acel moment, conducerea Armatei Române va „descoperi” că nicio firmă producătoare nu are pe stoc avioane de luptă noi.

Lipsa de interes

Generalul Constantin Croitoru (foto) a fost schimbat din funcţia de şef al SMFA la începutul anului 2009, motivul invocat oficial fiind furtul de arme din depozitul de la Ciorogârla (subordonat Brigăzii 1 Rachete). Ulterior, ministrul Stănişoară l-a declarat vinovat şi pentru numărul redus de ore de zbor ale piloţilor.

Iată ce ne-a răspuns generalul (r) Croitoru: „Nu este adevărat, eu nu puteam schimba destinaţia banilor alocaţi. De la Forţele Aeriene s-au tăiat fonduri. Din lipsa orelor de zbor, viitorul tinerilor piloţi este aproape compromis.

Am semnalat această problemă către ministrul Apărării şi către şeful Statului Major General. La nici unul dintre rapoartele mele nu am primit răspuns”.

Capitala, protejată cu rachete expirate

România stă prost şi la capitolul apărare antiaeriană. Singura mare unitate de acest gen a rămas Brigada 1 Rachete Sol-Aer, iar misiunea ei este doar apărarea sudului României, în primul rând a Capitalei.

Principalele arme ale acestei brigăzi sunt rachetele Volhov, fabricate în fosta URSS. Acestea sunt vechi de peste 40 de ani, iar ultima lor modernizare a avut loc în anii ’80.

Acum câţiva ani, la o tragere în poligonul Capu Midia, oficialii Armatei Române au recunoscut că rachetele trebuiau lansate urgent, întrucât muniţia lor urma să iasă din garanţie.

Statul Major al Forţelor Aeriene are un program strategic de achiziţie pentru noi rachete sol-aer. Ca şi celelalte programe strategice ale Armatei, şi acesta bate pasul pe loc.

Cine ameninţă spaţiul aerian al României

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a anunţat la începutul acestui an că trupele ruseşti demara un proces amplu de reînarmare, începând cu anul 2011. Liderul de la Kremlin a prezentat acest obiectiv ca răspuns la dezvoltarea infrastructurii NATO în apropierea graniţelor Rusiei. Săptămâna trecută, preşedintele rus a inspectat şi o bază aeriană de lângă Moscova.

Cu acest prilej, Medvedev a urcat în cabina unui avion de luptă Suhoi 34 (unul dintre cele mai bune din lume) şi a participat la un zbor demonstrativ de 30 de minute. Evident însă, oricât de performante ar fi, avioanele Rusiei nu vor fi trimise spre România, întrucât ar intra în spaţiul aerian al NATO. În schimb, un  avion civil deturnat de terorişti ar putea ajunge deasupra Bucureştiului. Într-un asemenea caz, reacţia Armatei Române va fi foarte dificilă.

Elicoptere de atac, nici măcar pe hârtie

Printre programele de înzestrare ale MApN nu se regăseşte niciunul referitor la elicoptere de atac, deşi conducerea NATO a cerut ţărilor membre să aibă în vedere aceste aeronave, mai ales pentru misiunile din Afganistan.

România participă în Afganistan doar cu trupe tereste – foarte importante, dar extrem de vulnerabile, care sunt transportate în teatrul de luptă cu singurul avion Hercules care este apt de zbor. Teoretic, România are şi elicoptere multirol - adică bune şi pentru luptă, denumite IAR 330 Socat.

Dar acestea, vreo 20 la număr, provin din modelul IAR 330, adică sunt doar nişte elicoptere de transport modificate. Într-o luptă aeriană, elicopterele Socat au un handicap major: sunt mari şi, ca urmare, uşor de doborât.

Cărăuş cu un singur avion

Lipsa de bani a afectat în primul rând Forţele Aeriene, ale căror programe de înzestrare au fost reduse cu 50 la sută. Banii pentru avioanele de transport Spartan au fost alocaţi cu întârziere, ceea ce a întârziat şi graficul de livrare.

Primul dintre cele şapte aparate Spartan cumpărate de la firma italiană Alenia Aeronautica trebuia să ajungă în România la începutul anului 2008, dar nu a intrat în dotarea SMFA nici până acum.

Totodată, doar unul dintre cele cinci avioane de transport Hercules ale Forţelor Aeriene este în stare de funcţionare, iar România se lăuda acum câţiva ani că vrea să devină cărăuşul aerian al NATO.