Forţa de muncă face mofturi

Angajatorii se plâng că li se cer salarii mari.Candidaţii invocă „preţul pieţei“ şi diplomele obţinute. Fără experienţă, însă cu pretenţii. Acesta este profilul românului care îşi caută un loc de muncă, potrivit unui studiu realizat de TNS CSOP.

Angajatorii din România au mari dificultăţi în a-şi găsi salariaţi, deşi recunosc că pe piaţă există un surplus de forţă de muncă. Şi asta pentru că pretenţiile salariale ale celor care îşi caută o slujbă sunt mai mari în raport cu pregătirea necesară postului pentru care aplică.

În plus, viitorii salariaţi cer bonuri de masă (52%), program flexibil (59%), asigurări private de sănătate (49%) şi, dacă se poate, şi alte beneficii, în condiţiile în care ei nu excelează la capitolele “experienţă în muncă” şi “calificare”.

Potrivit evidenţelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în momentul de faţă, la nivel naţional există în jur de 18.000 de locuri de muncă vacante.

Adică mai multe decât numărul de şomeri, estimat de ministrul Muncii la aproape 17.000, în contextual actualei crize globale. Însă, surpriză! Chiar şi aşa, există un număr mare de români care consideră aceste oferte neconvingătoare, susţin autorii studiului.

Salariile, „umflate“ de site-urile de joburi

Experţii în recrutare de forţă de muncă susţin că pretenţiile salariale exagerate ale candidaţilor se explică, în primul rând, prin existenţa numărului crescut de companii multinaţionale intrate în România. “Aceste companii au mărit pragul salarial şi, din lipsă de specialişti, au recrutat şi oameni cu mai puţină experienţă în domeniu”, ne-a spus Andra Marin, specialist recrutare şi dezvoltare profesională în cadrul unei companii cu capital românesc.

În opinia ei, cel de-al doilea motiv invocat de majoritatea candidaţilor este numărul mare de facultăţi absolvite. Aici contribuie şi site-urile online de specialitate care de cele mai multe ori publică nişte salarii cu câteva sute de euro mai mari decât cele care se practică, de regulă, la fiecare industrie în parte.

De exemplu, salariile de plecare pentru un începător în domeniul IT sunt în jur de 500-600 de euro, în timp ce pe diverse site-uri acestea apar până la o valoare de o mie de euro.

“A devenit aproape o regulă ca un candidat să ceară să fie promovat în trei-şase luni de la angajare. Apoi, este deja un lucru obişnuit chiar şi pentru cei care candidează la primul job să-şi dorească să ajungă în funcţia de «manager»”, a mai spus Andra Marin.

O altă cauză pentru care cerinţele salariale au crescut este că peste 50% dintre aplicanţi sunt din provincie. Ei îşi motivează suma cerută prin cheltuielile pe care ar urma să le aibă pentru a locui în Capitală.

Ne lipsesc oamenii calificaţi

Pentru că nu toţi angajatorii îşi permit să acorde salariile solicitate de candidaţi marile companii au găsit soluţia: de la traininguri, la cursuri de perfecţionare, la una-două mese oferite pe zi, decontarea transportului sau plata cu 50% mai mare pentru orele suplimentare.

Prof. Alfred Bulai, sociolog şi preşedinte al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), ne-a declarat că pretenţiile salariale mari de pe piaţă sunt rezultatul deficitului cantitativ, dar şi calitativ de forţă de muncă existent în România. Potrivit sociologului, salariile cerute sunt normale şi corelate cu cererea şi cu oferta de pe piaţă.

Acesta estimează că nici măcar valul de români întorşi să lucreze în ţară, în condiţiile în care criza financiară se va manifesta puternic în spaţiul occidental, nu va duce la o scădere a salariilor.

În schimb, ea ar putea rezolva deficitul, cel puţin calitativ, de forţă de muncă din ţara noastră, domeniu care a avut de suferit în urma migrării oamenilor calificaţi şi cu experienţă.

Primele, în topul beneficiilor

Cu toate că şi-ar dori asigurare privată de sănătate, cei mai mulţi angajaţi români primesc din partea angajatorilor, ca principal beneficiu suplimentar, prime.

Potrivit ultimului studiu lansat de MEDNET Marketing Research Center şi Media XPRIMM, după prime, în topul beneficiilor se află tichetele de masă sau cele de tip cadou. Angajaţii din Bucureşti îşi schimbă locurile de muncă mai des decât cei din ţară. Un bucureştean petrece, în medie, 6,68 ani la un loc demuncă, în vreme ce un angajat din ţară rămâne la acelaşi loc de muncă în medie 7,70 ani.

Reconversie sau import de lucrători

Întrebaţi despre soluţiile care ar putea fi luate în vederea rezolvării deficitului forţei de muncă din România, angajatorii cuprinşi în studiul TNS CSOP au avansat mai multe măsuri.

Printre acestea se numără  atragerea muncitorilor români plecaţi la lucru peste hotare (67%), reconversia profesională a salariaţilor din România (66%), folosirea forţei de muncă din rândul celor care lucrează în mediul rural (56%), precum şi importul de forţă de muncă din alte ţări (17%).

Cele mai importante cinci calităţi ale angajatului ideal ar fi, în opinia angajatorilor, competitivitatea (pregătirea profesională), seriozitatea (responsabilitatea), spiritul de echipă, experienţa în domeniu şi flexibilitatea. Pe de altă parte, angajatorii cer şi sprijinul autorităţilor pentru îmbunăţirea pieţei forţei de muncă.

Astfel, ei solicită reducerea fiscalităţii (muncii), susţinerea programelor de reconversie profesională, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, precum şi combaterea muncii la negru.