Fonduri UE: boală din naştere la Resurse Umane

Problemele programului european pentru resurse umane au fost considerate avantaje când s-a lansat POSDRU, în februarie 2008.

Premierul Victor Ponta spunea că şi-ar putea asuma decizia politică a renunţării la finanţările pe anul acesta şi anul viitor, pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), fiindcă există probleme sistemice care necesită regândirea totală a Autorităţii care-l gestionează. În primul rând, va fi eliminat principiul „primul venit, primul servit", folosit acum în selectarea proiectelor.

Anomalia acestei reguli, care există doar pe programul POSDRU, a fost criticată de multe ori, deoarece calitatea proiectelor a fost înlocuită cu viteza de tastare şi cu performanţele tehnice ale sistemelor informatice folosite.

Institutul de Politici Publice (IPP) acuza într-un raport de anul trecut: „Principiul de evaluare «primul venit, primul servit» a determinat apariţia unei adevărate reţele de firme de consultanţă care s-au specializat în livrarea de proiecte standard, cu doar câteva informaţii minimale, care să poată fi încărcate rapid în sistemul Action Web".

În 2008, când s-a lansat POSDRU, sistemul criticat dur acum de Ponta era mândria ministrului de atunci, liberalul Paul Păcuraru.

„Acest sistem va permite aplicanţilor să urmărească procesul de evaluare in timp real, iar birocraţia generata de depunerea proiectelor în format tipărit fiind astfel eliminată" , declara Păcuraru, la conferinţa de lansare, desfăşurată în prezenţa lui Vladimir Spidla, fost comisar european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse. Prin folosirea sistemului electronic ActionWeb „se vor evalua proiecte, şi nu aplicanţi", explicau atunci creatorii sistemului POSDRU. 

Concret, POSDRU anunţă ziua şi ora când se deschide licitaţia, iar concurenţii încep să introducă proiectele în sistem la respectiva oră zero. Câştigătorii sunt selectaţi pe regula "primul sosit, primul servit".

Cel mai scump sistem

În mod ironic, acest sistem, care de altfel a cedat de câteva ori, a reprezentat, potrivit IPP, cea mai mare sumă cheltuită în cadrul programelor europene, la capitolul asistenţă tehnică.

Serviciile de dezvoltare de programe informatice au costat POSDRU aproape 6,3 milioane de euro. "Celelalte autorităţi de management au avut investiţii mult mai mici în sistemele informatice", potrivit raportului IPP.

Beneficiarii riscă falimentul

Cei care vor plăti greşelile şi erorile de concepţie ale Autorităţii pentru Management POSDRU sunt, mai întâi, firmele şi organizaţiile nonguvernamentale care derulează proiecte pe resurse umane.

Acestea se plângeau oricum că decontările au întârzieri de câteva luni şi din cauza asta se chinuiesc să supravieţuiască. "Este adevărat că unii şi-au asumat proiecte peste posibilităţile lor, dar asta nu este valabil pentru toţi", explică Elena Iorga. De aici o să apară riscul intrării în incapacitate de plată a unor beneficiari şi, mai departe, nefinalizarea proiectelor începute, bani europeni irosiţi.

Probleme au avutşi alţii, dar mici

În ultimii ani, mai multe state membre au fost supuse sancţiunilor Comisiei Europene prin întreruperea temporară a plăţilor pe fondurile de coeziune. Inclusiv Germania a avut o întrerupere a decontărilor, în momentul în care României i-au fost blocate temporar finanţările pe POSDRU.

De asemenea, Italia şi Spania au avut de remediat mai multe deficienţe, urmare a misiunilor de audit ale Comisiei Europene în special pentru finanţările prin Fondul Social European (FES) prin care vin banii pentru POSDRU. 

Exclus

Pe intervalul suspendării, plăţile pe proiectele POSDRU aflate în derulare continuă, dar banii se iau doar de la bugetul României. Partea europeană se rambursează după ce Comisia deblochează fondurile.

Dacă Ponta alege însă varianta reacreditării, creşte perioada în care bugetul naţional este singura sursă, comparativ cu cele cinci luni în care ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, speră să se rezolve problemele.

Timp în care Guvernul ar trebui să facă plăţi pe 2.500 de proiecte, după cum a spus Ponta, care însumează facturi de aproape 2 miliarde de euro. Imposibil pentru un buget în criză şi într-o economie care are nevoie disperată de investiţii.