Un raport al Curţii de Conturi arată cum guvernele Tăriceanu şi Boc deturnau banii obţinuţi din privatizări

Un raport al Curţii de Conturi scoate la iveală metodele cabinetelor Tăriceanu şi Boc de a ocoli legea pentru a deturna banii obţinuţi din marile privatizări. Între 2007 şi 2009, miliarde de euro din proiecte de infrastructură s-au evaporat din Fondul Naţional de Dezvoltare, aflat la dispoziţia Guvernului.

În 2006, la recomandarea Comisiei Europene, a fost înfiinţat Fondul Naţional de Dezvoltare. Scopul constiturii acestui fond era acela de a fi finanţate proiecte majore de infrastructură, cum ar fi autostrăzi şi drumuri naţionale.

Mai citiţi şi:

Din banii obţinuţi din privatizări, Guvernul va împrumuta primăriile cu 1,5 miliarde pentru a plăti datoriile către furnizori

Cea mai mare parte a sumelor colectate la FND au provenit din marile privatizări din ultimii ani: BCR, Electrica Muntenia Sud şi Automobile Craiova. În total s-au strâns peste 11 miliarde de lei (3 miliarde de euro). Cum au fost investiţi aceşti bani?

Conform raportului

Curţii de Conturi, banii din acest fond au fost tocaţi fără a se atinge scopul pentru care a fost creat. Cauza principală, susţin inspectorii, ţine de „lipsa unei voinţe politice reale la nivel guvernamental", pentru îndeplinirea, la un nivel performant, al dezideratelor înfiinţării FND. Este vorba de guvernele conduse de Călin Popescu Tăriceanu şi de Guvernul Boc.

Marea deturnare

După constituirea FND, guvernanţii au promis o transparenţă totală în legătură cu modul în care vor fi finanţate marile proiecte de investiţii.

„Vor fi realizate analize lunare ale contului şi Ministerul Finanţelor Publice va comunica în fiecare lună, public, situaţia contului, proiectele pentru care s-au utilizat sumele de bani", declara, în octombrie 2006, ministrul Finanţelor de atunci şi de acum, Sebastian Vlădescu.

Însă, în ciuda promisiunilor, FND nu a funcţionat niciodată ca un fond special, ci ca oricare credit bugetar, prevăzut în bugetul de stat. Ca urmare, sumele din privatizări colectate la Fond au fost folosite inclusiv la acoperirea deficitului bugetar, adică pentru consum, şi nu pentru investiţii. 

În 2007, patru ministere (Cultura, Mediul, Transporturile şi Ministerul Dezvoltării) au primit bani de la Fond, în sumă totală de 474 milioane de lei (118 milioane de euro). În afară de Ministerul Transporturilor, care a derulat proiecte de interes major (infrastructură rutieră şi aeriană), celelalte ministere au utilizat fondurile de la Guvern pentru programe de interes local, deturnându-se astfel scopul pentru care a fost creat FND. În 2008, numai Ministerul Culturii a primit 26 de milioane de lei (6,5 de milioane de euro).

Bani mulţi, lucrări proaste

Inspectorii Curţii de Conturi acuză faptul că, după ce erau alocaţi banii, nu monitoriza modul în care erau  cheltuiţi.

Este unul dintre motivele pentru care beneficiarii lucrărilor, adică primăriile, nu au acţionat, potrivit clauzelor contractuale, împotriva antreprenorilor care nu şi-au respectat obligaţiile privind calitatea lucrărilor sau termenele de execuţie. Ilegalităţile nu se opresc aici.

În cazul finanţării construcţiei de aşezăminte culturale, au fost situaţii în care, după finalizarea lucrărilor, primăriile au schimbat destinaţia spaţiilor respective, acestea fiind folosite la alte activităţi decât cele culturale. De altfel, interesul primăriilor pentru finanţarea din FND s-a bazat mai degrabă pe dorinţa de a obţine fonduri suplimentare gratuite decât pe necesitatatea derulării unor programe de interes pentru comunităţile locale.

Inspectorii au descoperit şi cazuri în care  ministerele au acceptat decontarea unor plăţi fără o verificare prealabilă a lucrărilor efectuate. Este cazul proiectului „Wathman", sistem informaţional pentru managementul integrat al apelor, derulat de Administraţia Naţională Apele Române, care, deşi a fost decontat, nu este funcţional.

Primarul Videanu, fotbalul şi procurorii

În 2007 şi 2008, Primăria Bucureşti, condusă în acea perioadă de Adriean Videanu, a primit finanţări consistente prin Fondul de dezvoltare, direct prin hotărâri ale guvernului, pentru rea­bilitarea Stadionului Naţional. Acestea au totalizat aproximativ 110 milioane de lei (32 milioane de euro), adică 16% din totalul sumelor repartizate din Fond.

Potrivit Curţii de Conturi, pentru proiectul finanţat din FND, Primăria Capitalei nu a respectat procedurile legale de atribuire a lucrărilor, ceea ce a dus şi la declanşarea unei anchete penale.

De asemenea, primăria a făcut plăţi nelegale, în avans, pentru organizarea de şantier şi pentru proiectare, ceea ce a cauzat, în 2007, un prejudiciutotal de 13,4 milioane de lei (4 milioane de euro).

Potrivit Curţii de Conturi, în cazul Stadionului „Lia Manoliu", a fost desemnată drept câştigătoare oferta asocierii Max-Bogl-Astaldi, al cărei preţ de aproape 120 milioane de euro depăşea valoarea fondurilor ce puteau fi disponibilizate legal pentru realizarea contractului de achiziţie publică.

Oferta mai era neconformă, pentru că durata de execuţie prevăzută depăşea cu 20 de luni perioada stabilită pentru execuţia proiectării şi lucrărilor necesare realizării obiectivului de investiţii.

Investiţie ţinută la sol

Tot în aceeaşi perioadă, FND a finanţat un proiect al primarului de Iaşi, social-democratul Gheorghe Nichita, pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi. Atât de mult le-a păsat autorităţilor locale de acest proiect încât, până la sfârşitul lui 2007, mare parte din cele peste 10 milioane de lei (2,5 milioane de euro) a rămas neutilizată.

Asta nu a împiedicat Guvernul ca anul următor, în 2008, să aloce din FND pentru aeroport o sumă de aproape patru ori mai mare decât în 2007. Nici în 2008 Primăria Iaşi nu a reuşit să utilizeze fondurile primite.

La fel s-a întâmplat şi în cazul altor proiecte, printre care programul naţional pentru aşezăminte culturale de drept public, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţi cu populaţie mai mică de 50.000 de locuitori sau proiectul "Combaterea eroziunii costiere". În toate aceste cazuri, finanţările de la FND nu au fost utilizate decât într-o mică măsură.