Firmele străine fac “oferte de criză” Armatei Române

Suedia a anunţat o nouă variantă, redimensionată, a ofertei sale de avioane de luptă pentru România. Oferta a fost prezentată în cadrul unei întâlniri organizate la Ambasada Suediei din Bucureşti. Un pachet de opt avioane de luptă suedeze JAS 37 Gripen ar costa 400 - 500 de milioane de euro

Ca şi până acum, oferta suedeză cuprinde avioane produse de firma Saab, dar de această dată este propus un pachet de numai opt avioane Gripen C, în locul celor 24 sau 48 de aeronave Gripen C / D despre care se discutase până acum. Directorul de marketing pentru România al firmei Saab, Richard Smith, a precizat că preţul celor opt avioane ar fi de circa 400-500 de milioane de euro – faţă de 2,5 miliarde de euro, cât ar fi costat, anul trecut, oferta formată din 48 de avioane. Partea suedeză susţine că ajustarea ofertei Gripen ţine cont de actuala criză economică şi speră ca în acest mod să contracareze oferta de avioane F-16 second hand, propusă României de Guvernul SUA.

SUA oferă avioane gratis, dar România va plăti modernizarea lor
Statele Unite au prezentat Ministerului român al Apărării doar “informaţii preliminare” despre avioanele F-16, ca răspuns la o scrisoare de intenţie formulată de partea română la mijlocul anului 2009. Ultima ofertă venită din partea SUA se referă la avioane F-16 second hand, folosite în trecut de Forţele Aeriene ale SUA şi aflate acum în conservare. Avioanele sunt produse de firma americană Lockheed Martin, dar ele nu ar fi livrate de firma producătoare, ci de Guvernul SUA. Avioanele F-16 ar putea fi cedate gratuit României, dar revitalizarea şi modernizarea lor ar urma să fie realizate de firme americane, pe banii părţii române. Într-un asemenea contract, partea americană nu ar oferi nici un offset pentru România. În aceste condiţii, reprezentantul Gripen, Richard Smith, califică oferta americană drept „un cal troian”. În replică, oferta Gripen include un offset de 100 la sută, ceea ce înseamnă că toţi banii plătiţi de statul român ar fi alocaţi de partea suedeză pentru investiţii sau comenzi în România. Suedezii susţin că ar asigura în România, în acest mod, câteva zeci de mii de locuri de muncă. Primul avion Gripen ar putea fi livrat României în 12 luni de la semnarea contractului, iar partea română ar începe să plătească avioanele abia după o perioadă de graţie de cinci ani.

România  - “oaia neagră” a Uniunii Europene

Pentru a asigura o competiţie corectă între firmele care oferă României avioane de luptă, Suedia insistă, prin ambasadorul său la Bucureşti, Mats Aberg, ca România să semneze Codul de Conduită al Agenţiei Europene de Apărare (EDA). Codul de conduită (Code of Conduct on Offsets) a fost acceptat de 25 de state membre ale Uniunii Europene (toate ţările UE, cu excepţia României), plus Norvegia. Codul de Conduită a intrat în vigoare la 1 iulie 2009, în perioada în care Preşedinţia UE era deţinută de Suedia. Ambasadorul Suediei la Bucureşti, Mats Aberg, a declarat că semnarea Codului de Conduită al EDA de către partea română ar fi "un lucru minunat".

"Dacă vorbim de aderarea României la Codul de Conduită EDA, sunt fericit să spun că am avut posibilitatea de a-l întreba în mod direct pe preşedintele român, iar el a răspuns în termeni clari că România va adera la acest cod de conduită în viitorul apropiat . Eu cred că acesta este un lucru foarte bun şi sunt foarte fericit pentru asta", a explicat ambasadorul Mats Aberg. Codul de conduită impune transparenţă în domeniul achiziţiilor militare. După semnarea lui, “ar fi sigur că banii plătitorilor de taxe şi ai companiilor sunt investiţi într-o afacere corectă", consideră diplomatul suedez.

După cum se ştie, achiziţia de avioane de luptă, destinate înlocuirii aeronavelor MiG 21 LanceR, este cel mai scump program de înzestrare derulat de Ministerul român al Apărării. Programul a fost lansat în anul 2007, într-un pachet care includea şase programe strategice de înzestrare a Armatei Române. Singurul element concret anunţat de MApN cu privire la acest program este acela că achiziţia se va decide nu prin licitaţie, ci prin dialog competitiv. Această procedură înseamnă că ofertanţii nu se vor întâlni unii cu alţii, ca în cazul unei licitaţii, ci partea română va discuta separat, cu uşile închise, cu fiecare dintre ofertanţi.

Cele cinci modele de avion luate în calcul de partea română sunt F-16, Gripen, Typhoon (produs de grupul Eurofighter – Germania, Marea Britanie, Spania, Italia), Rafale (produs de firma franceză Dassault) şi F-18 (produs de firma americană Boeing). Cerinţele operaţionale pentru viitoarele avioane de luptă au fost elaborate de MApN, dar contractul de achiziţie trebuie discutat şi aprobat de CSAT.

Dintre toate aceste tipuri de avion, F-16 este cel mai vechi, dar totodată şi singurul care a fost testat în condiţii reale de conflict, el fiind utilizat, printre altele, în Vietnam şi în războaiele din Golf. Dintre ţările nou membre ale NATO, Ungaria şi Cehia au obţinut, prin leasing, câte 14 avioane Gripen, în timp ce Polonia a cumpărat 48 de avioane F-16 noi.