Filmele se mai văd doar la mall

Cele mai multe cinematografe nu au mai fost renovate de ani buni, „gonind“ tinerii la multiplex. Plimbate de la Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor la primării şi înapoi, retrocedate sau pur şi simplu abandonate, zeci de cinematografe sunt acum închise.

Potrivit unei decizii irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 18 cinematografe din întreaga ţară ar fi trebuit să revină în patrimoniul RADEF la jumătatea acestui an, după ce anterior fuseseră trecute în custodia administraţiilor locale. Printre aceste cinematografe transferate de Guvern în administrarea primăriilor se afla şi fostul cinematograf „Pescăruş” din Brăila.

“Pescăruş este înapoi la RomâniaFilm acum, la fel ca şi fostul cinematograf Bulevard. Am avut ceva propuneri de colaborare. Deocamdată se menţine o mare mizerie, iar Bulevardul ar putea cădea în caz de cutremur“, a spus primarul Brăilei, Aurel Simionescu.

În litigiu

Braşovul nu mai are decât un singur cinematograf. Din cele şase existente în anii ’90, trei au devenit cluburi de noapte de ani buni, iar alte două sunt închise de ceva vreme din cauza unor litigii. La Bulevard, ziua se fac proiecţii de film, iar noaptea este discotecă. “Popularul”, care e situat în centrul oraşului, este închis de ani buni şi se află în paragină. La fel şi cel mai mare cinematograf din Braşov, “Patria”.

Printre ultimele proiecţii s-a numărat premiera filmului “Cold Mountain” din 2003, la care a participat Jude Law. De atunci cinematograful a fost permanent în litigii. Autorităţile locale ar ficncvrut să facă aici noul sediu al filarmonicii şi o sală de concerte. Până la lămurirea situaţiei juridice, Patria este ferecat şi se degradează pe zi ce trece.

Investiţii anulate

În judeţul Hunedoara mai este funcţional un singur cinematograf, restul fiind transformate în unităţi comerciale sau sunt pur şi simplu abandonate. Sala de film a cinematografului „Patria” din Deva nu a mai fost renovată de circa 20 de ani. În localitatea Brad există un singur cinematograf, în care nu a mai avut loc o proiecţie de zece ani. Administraţia locală a încercat să-l reabiliteze. „Noi l-am preluat în februarie. Ne-am apucat de reabilitare, am investit circa trei miliarde de lei vechi şi am constatat că printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suntem obligaţi să-l dăm înapoi”, a declarat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.

Toate grădinile de vară şi sălile de cinema din Constanţa au fost scoase la licitaţie de  Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), fiind scoase de sub administrarea şi exploatarea RADEF „România Film“. Aşa se face că cele câteva săli de cinema au primit alte destinaţii. Sala „Dacia“ a fost transformată în discotecă, „Progresul” a ajuns complex comercial.

Cinematograful „Republica“ a fost scos la licitaţie pentru a fi închiriat în 2004. Câştigătorul licitaţiei a fost firma „Domino Film“ SRL, dar care nu a venit să vadă pe ce dă banii. „La unul dintre spaţii cheia se află la noi chiar şi acum. Nu a venit nimeni să o ceară“, a spus directorul filialei Constanţa a RADEF, Dumitru Vlăescu. Sala de cinema a devenit sălaş pentru şobolani, pereţi jupuiţi, scaune rupte, lemne aruncate peste tot, şi toate într-un miros pătrunzător de mucegai. Au mai contribuit Simona Suciu, Ioana Popa, Maximilian Gânju, Irma Huculici.

Depozite şi săli de bingo

În urmă cu zece ani, la Galaţi erau opt cinematografe. Acum, pentru cei 320.000 de locuitori, mai funcţionează unul singur, şi acela pe trei sferturi discotecă. Fostul cinema „Ţiglina”, actualmente „Disco VIP”, a fost restrâns de la 600 la 100 de locuri. „Dunărea” a fost demolat în 1992 de fostul primar Eugen Durbacă pentru a face loc unui centru de afaceri care aparţine fiului său, Cristofor. Restul s-au transformat în depozite, centre comerciale, săli de bingo şi cazinouri. „Republica” a fost retrocedat unei persoane care l-a scos la vânzare cu două milioane de euro. În doi ani nu s-au găsit cumpărători, imobilul fiind monument istoric şi nu poate fi demolat. (Costel Crângan)