Fermele SAPARD, „ucise“ de rate

Şase crescători de vite din Bistriţa-Năsăud, care şi-au făcut ferme cu cofinanţare europeană, prin Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD), sunt în pragul falimentului.

Într-o întâlnire avută, la sfârşitul săptămânii trecute, cu vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, europarlamentarul clujean Rareş Niculescu, cei şase bistriţeni au susţinut că-şi vor închide fermele, întrucât nu mai pot plăti ratele la bancă şi nici furnizorii.

Unul dintre cei şase fermieri aflaţi într-o astfel de situaţie este Sorin Bărbos (40 de ani), din comuna Şieu-Odorhei. El spune că nu credea în 2004, când s-a apucat de întocmirea dosarului, că în timp lucrurile se vor înrăutăţi atât de mult.

„Am lucrat mult timp în Elveţia, în fermele agricole de acolo. Mi-a plăcut şi mi-am zis să fac şi eu una acasă, pentru că e de viitor. În 2004 m-am întors şi m-am apucat de acte. Acum am fermă, dar şi datorii cât casa. Sunt îngropat în rate, penalităţi şi datorii. Am încercat o refinanţare la o altă bancă, dar am fost refuzat. Nu ştiu ce să mai fac ca să fie bine. Oficialii ştiu cum stau lucrurile, dar nu fac nimic", povesteşte Sorin Bărbos.

Credit de 75.000 de euro

Fermierul spune că, deşi a început în 2004 să adune actele necesare pentru a-şi înfiinţa ferma, doar în 2008 i s-a aprobat proiectul şi în 2009 a început să facă producţie de lapte, cu cele 15 vaci din rasa Brună Elveţiană din Austria, pe care le-a cumpărat cu cofinanţare de la UE. Exploataţia sa zootehnică a costat 150.000 de euro. Jumătate din bani i-a obţinut prin SAPARD, după ce fermierul a făcut dovada că are restul de bani - 75.000 de euro. Banii i-a luat, în 2008, pritr-un credit la bancă.

În 2009, fermierul a reuşit să obţină profit. Astfel, fiecare vacă producea, zilnic, circa 20 de litri de lapte, producţia lunară, de la toate vacile, ajungând la circa 8.700 de litri. În condiţiile în care pentru fiecare litru de lapte se obţinea 1,5 lei de la procesator, plus 30 de bani subvenţia de la stat, în buzunarul fermierului intrau, în fiecare lună, circa 15.000 de lei.

Banii erau suficienţi pentru a acoperi cheltuielile de circa 7.000 de lei lunar. Astfel, suma ce trebuia plătită la bancă, care i-a acordat o perioadă de graţie de doi ani, 2008 şi 2009, în care să plătească numai dobânda, fără rată, era de 4.400 de lei lunar. La această sumă se adaugă utilităţile şi furajele, care ajung la 2.400 de lei lunar. Profitul lunar era, aşadar, de circa 8.000 de lei.

„Problemele au apărut în 2010"

„Problemele au apărut anul trecut şi au venit în lanţ", explică Bărbos. El spune că statul a tăiat subvenţia pe lapte, 30 de bani pe litru, procesatorii au scăzut şi ei considerabil preţul - de la 1,5 lei pe litru la 86 de bani pe litru. În plus, producţia de lapte a scăzut la 6.000 de litri lunar, întrucât nu şi-a mai permis să cumpere aceeaşi cantitate de furaj concentrat pe care-l dădea vitelor.

„O vacă bună îmi dădea înainte 20 de litri o dată, iar acum îmi dă doar 10", explică fermierul. Venitul lunar a ajuns la 5.160 de lei. De cealaltă parte, cheltuielile au crescut substanţial. Astfel, din banii încasaţi, omul avea de plătit aproape 8.000 de lei. „Mă aflu deja în a treia lună de când sunt restant", este de părere fermierul.

Încep controalele întârziate

Directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDR), fosta filială a Agenţiei Sapard din judeţ, Monica Miclea, declară că a aflat de situaţia gravă a celor şase doar sâmbăta trecută. „În următoarele două săptămâni vom face controale să vedem care e situaţia. Fermierii nu ne-au anunţat că ar avea probleme", susţine Monica Miclea.

Dacă nu vor reuşi să ducă la final planul de afaceri pe cinci ani, fermierii vor trebui să returneze suma de 75.000 de euro, adică banii primiţi prin SAPARD. UE îşi recuperează banii de la statul român, care urmează să-i obţină de la oameni.

Planul de afaceri

În contractul de finanţare SAPARD, fermierii se obligă să respecte un plan de afaceri pe cinci ani. Fermierul Sorin Bărbos, care a obţinut 75.000 de euro pentru o fermă de vaci, de exemplu, a fost obligat să nu vândă timp de cinci ani niciun animal sau alte dotări cumpărate. În fiecare an din cei cinci trebuie să scoată profit din afacere. Să crească capacitatea de la 15 la 32 de vaci. Respectarea planului trebuie monitorizată de Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.