Adevarul.ro

Din ce în ce mai mulţi consumatori de droguri s-au refugiat aici în ultimii ani şi îşi injectează dozele, în tăcere, unii lângă alţii, pe la colţurile blocurilor. Seringile şi le procură de la medici.

Realitatea locuitorilor din Ferentari înseamnă sărăcie, lipsa serviciilor medicale sau sociale şi boală, multă boală. La toate acestea se adaugă numărul din ce în ce mai mare de consumatori de droguri care s-au refugiat aici în ultimii ani.

„La capătul străzii, în ghetoul acela, locuiesc sute de drogaţi. Se droghează afară, nici nu se mai feresc de noi“, spune un bărbat arătând spre Aleea Livezilor.

Blocurile de aici arată sinistru, cu pereţi jupuiţi, ferestre sparte iar oamenii sunt asemenea clădirilor. Grupuri de câte cinci -  şase tineri, slabi, neîngrijiţi şi murdari, se adună şi, fără  a-şi vorbi, se droghează chiar în faţa blocurilor.

Medicii le dau seringi

Majoritatea consumatorilor de stupefiante sunt tineri. Mulţi dintre ei provin din familii normale dar şi-au părăsit viaţa plictisitoare de elev sau student, au uitat de familii şi s-au refugiat în acest loc.

„Nu pot fi controlaţi şi, de la an la an, numărul lor creşte. Autorităţile nu conştientizează pericolul. O să ajungem ca-n Brazilia unde sunt lupte de stradă între cei care se droghează şi cei care nu se droghează pentru că numărul lor este cam egal“, explică George Rădulescu, consilier la Centrul de Sănătate „Sastipen“.
 
Acest centru, care se află la câteva zeci de metri de blocul cu pricina, este singurul loc în care locuitorii din Ferentari care nu au acte de identitate sunt consultaţi gratuit de un medic specialist.

„Toţi cei care consumă droguri au, de obicei, şi probleme cu legea, aşa că nu vor să aibă acte de identitate. Vin la noi deoarece le dăm seringi noi pentru a nu le folosi pe ale altora“, spune consilierul.

La „Sastipen“ vin zilnic în jur de 15 dependenţi pentru a cere seringi. Acesta este singurul bine pe care-l pot face medicii şi consilierii, adică împiedică, atât cât pot, răspândirea tuberculozei, a SIDA, a hepatitei şi a celorlalte boli grave atât de frecvente printre dependenţi. „Poliţia nu are ce să le facă. Îi mai prind cei de la Antidrog şi-i mai bat să spună cine le dă droguri, dar ei nu spun, de frică“, povesteşte un consilier.

La dezintoxicare nu mai sunt locuri

Poveştile tinerilor dependenţi nu par a se sfârşi vreodată. „Am un prieten bun care, până acum câţiva ani, era un om normal. Avea familie, copii şi un loc de muncă bun. A început să se drogheze şi, de când a devenit dependent de heroină, familia l-a părăsit. Apoi a rămas şi fără loc de muncă. Acum nu seamănă cu nimic din ceea ce era înainte“, mai povesteşte consilierul George Rădulescu.

El şi-a dus prietenul la un centru de dezintoxicare, dar nu a găsit locuri libere. Datele Agenţiei Naţionale Antidrog arată că, în Capitală, sunt peste 16.000 de consumatori de droguri.

Dintre aceştia, aproape 3.000 de persoane sunt dependente de heroină, cel mai puternic drog consumat pe piaţa românească. Doar 1.000 de persoane au şansa să se trateze în centrele antidrog din Bucureşti deoarece numărul de locuri este limitat.