Fatmir Sejdiu : „Kosovo nu poate fi văzut ca un precedent“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fatmir Sejdiu afirmă pentru „Adevărul" că raţiunile de politică internă ale diverselor state nu trebuie să afecteze recunoaşterea Kosovo.

Fatmi spune că viitorul Kosovo este în UE şi NATO. Recunoaşterea inde­pendenţei, integrarea comunităţilor sârbeşti şi economia sunt ma­rile provocări ale auto­rităţilor de la Priştina„Adevărul": Domnule preşedinte, România este una dintre ţările care nu au recunoscut independenţa Kosovo. Cum intenţionaţi să abordaţi în continuare această chestiune?

Fatmir Sejdiu: Avem un ofiţer de legătură român în Kosovo. Avem, de asemenea, contingente româneşti în poliţia kosovară şi în KFOR. De asemenea, sunt români în structurile Eulex. Ca să fiu sincer, nu avem contacte cu alţi reprezentanţi ai Guvernului de la Bucureşti. A fost o întâlnire a miniştrilor de Externe. Eu m-am întâlnit cu cei doi foşti preşedinţi ai României, dar nu cu preşedintele în funcţie.

Am explicat raţiunile pentru care Kosovo şi-a declarat independenţa şi am cerut ca această independenţă să fie recunoscută, dar nu vreau să discut despre obiecţiile României sau despre orice alte motivaţii pentru care România nu recunoaşte Kosovo. Dar avem dreptul să analizăm din toate perspectivele motivele pentru care România nu recunoaşte Kosovo şi să considerăm că raţiunile de politică internă nu pot fi legate de problema recunoaşterii Kosovo.

Kosovo a fost parte a unei ţări care s-a dezmembrat. Kosovo are aceleaşi drepturi ca orice altă entitate din acest stat, are graniţele definite. A fost un război cu consecinţe tragice. A fost o intervenţie internaţională. Ulterior, a fost o dezvoltare a propriilor instituţii democratice. Grupul de Contact din care face parte şi Rusia a spus foarte clar că Kosovo poate continua pe calea sa. La fel şi Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care nu interzice independenţa.

Ceea ce vrem să spunem românilor, prin intermediul dumneavoastră şi al gazetarilor care au mai fost înainte, este că există o realitate pozitivă care se dezvoltă în Kosovo, şi că vrem să avem relaţii bune cu România. Cred că nu poate fi uitată contribuţia lui Vasile Lupu ori a Elenei Ghica. Ambii au fost albanezi.

Veţi încerca să purtaţi noi negocieri cu România? Sunteţi în contact cu preşedinţia sau cu alte autorităţi din România pe această temă?

Nu am reuşit să stabilim contacte cu preşedintele Băsescu, am încercat, dar ceea ce spunem noi este că avem nevoie de o bună colaborare. Avem nevoie de recunoaştere şi din partea celorlalte ţări ale Uniunii Europene care n-au făcut-o deja. Suntem parte a Europei, nu trăim în Orient, nici în America Latină. E în interesul Europei, de asemenea. Kosovo este un caz sui-generis. Unele ţări au considerat că un asemenea caz ar putea crea tensiuni sau tulburări politice în aceste ţări, dar această viziune nu este cea corectă. Kosovo nu este un precedent pentru nicio altă ţară.

Statuia lui Bill Clinton din centrul capitalei Priştina

Ce se va întâmpla în zonele în care structurile paralele finanţate de la Belgrad vor continua să funcţioneze?

Avem semnale pozitive. La alegerile locale au fost înscrise 22 de partide sârbeşti. Avem doi miniştri sârbi în Guvern şi 10 locuri pentru minoritatea sârbă în Parlament. Am făcut eforturi ca sârbii să participe la alegeri. Oficial, Serbia mai creează probleme. Dar noi spunem că un Kosovo independent este cea mai bună soluţie. O soluţie sprijinită de cetăţenii din Kosovo şi de comunitatea internaţională. Orice altă abordare, cum ar fi împărţirea teritorială, ar fi foarte periculoasă.

Cum intenţionaţi să rezolvaţi problemele etnice cu care vă confruntaţi?

Problema comunităţilor sârbeşti şi a descentralizării reprezintă o provocare, dar pentru un tangou îţi trebuie doi dansatori. Sârbii care mai au îndoieli trebuie să înţeleagă şi să accepte oferta pe care noi o facem. În Parlament, sârbii pot bloca anumite decizii. Este o discriminare pozitivă. Aproape toate chestiunile legate de proprietate au fost rezolvate. Nu mai sunt conflicte legate de probleme etnice. În toate instituţiile se asigură prezenţa sârbilor, inclusiv în Poliţie sau în forţele de securitate. Vom continua să avem această abordare. Dar sârbii care acceptă să colaboreze sunt supuşi unei mari presiuni din partea Belgradului.

Dumneavoastră vorbiţi sârbeşte?

Absolut. Vorbesc excelent. M-am adresat sârbilor în limba sârbă în Parlament. Cu jurnaliştii sârbi vorbesc sârbeşte. La fel vorbesc croată sau muntenegreană.

Câţi sârbi s-au întors după declararea independenţei?

Nu avem cifre exacte, pot fi între 18.000 şi 20.000. Dar cifrele se pot schimba. Important este că două treimi din populaţia sârbă se află aici. Recensământul din 1991, realizat de Miloşevici, arăta că în Kosovo erau 194.000 de sârbi.

Podul de pe râul Ibar, scena unor confruntări sârbo-albaneze

Considerăm că raţiunile de politică internă, din diferite ţări, nu pot fi legate de problema recunoaşterii Kosovo.

Autor al Constituţiei din Kosovo

Fatmir Sejdiu, preşedintele Kosovo, a acordat, săptămâna trecută, un interviu pentru mai mulţi jurnalişti europeni pe care i-a primit în biroul său din Priştina. „Adevărul" a fost singurul ziar din România care a participat la această întâlnire. Născut în 1951, Fatmir Sejdiu este doctor în Drept al Universităţii din Priştina unde a activat ca profesor la Facultatea de Drept şi la Şcoala de Ştiinţe Politice.

Pe 10 februarie 2006 a fost ales de Parlament preşedinte al Kosovo cu o majoritate de două treimi. Fondator al Ligii Democratice din Kosovo (LDK), în 1989, a fost unul dintre colaboratorii fostului preşedinte Ibrahim Rugova. Este unul dintre autorii Constituţiei din Kosovo.

„Au apărut şi unele neînţelegeri în relaţia cu instituţiile europene"

Întâlnire în biroul preşedintelui Fatmir Sejdiu

Cât de mulţumiţi sunteţi de prezenţa Uniuniii Europene în Kosovo?

Noi am invitat instituţiile Uniunii Europene să fie prezente în Kosovo. Ca să fim cinstiţi, există o anumită întârziere în desfăşurarea pe teren a acestor instituţii şi, în consecinţă, au apărut unele efecte. Au apărut şi unele neînţelegeri. Sunt şi realizări importante dobândite prin munca împreună. Independenţa a fost declarată în cooperare cu comunitatea internaţională. Avem o colaborare foarte bună, dar se poate şi mai mult.

Ce vă doriţi mai mult?

Apreciem tot ce s-a făcut în domeniul siguranţei cetăţenilor şi al instituirii statului de drept. Am dori o eficienţă mai mare în încetarea activităţii structurilor paralele sau în instalarea ofiţerilor la punctele de vamă din Nord sau a curţilor de justiţie din Nord. Avem în unele aspecte întârzieri.

Cât timp vor mai rămâne instituţiile internaţionale aici?

Cât de puţin timp este posibil. Dar depinde de munca pe care o facem împreună. Nu este o dată specificată pentru durata mandatului.

Piaţă din Gracianiţa, o enclavă sârbească

În opinia dumneavoastră, care credeţi că este atitudinea Serbiei faţă de Kosovo?

Pot să spun că, din nefericire, este o continuare a politicii lui Miloşevici, cu o excepţie. Guvernului Tadici i s-a dat un sprijin pentru a ajunge la putere considerându-se că va promova politici proeuropene. Sperăm să promoveze o asemenea atitudine deşi încă nu avem dovezi. Guvernul Tadici nu poate preciza unde sunt criminalii de război, cum ar fi Radko Mladici. În al doilea rând, autorităţile sârbeşti nu şi-au exprimat public regretul pentru crimele de război comise atât în Bosnia, cât şi în Kosovo.

În al treilea rând, încearcă să menţină tensiuni în Kosovo. Belgradul susţine structurile paralele şi cheltuit sume uriaşe de bani pentru menţinerea acestora. Avem informaţii conform cărora Belgradul a chetuilt anul trecut 235 de milioane de euro pentru susţinerea acestor structuri paralele. Se menţine, de asemenea, o retorică foarte dură, ei spun în continuare că Kosovo şi Metohia sunt parte a Serbiei. În paralel încearcă să obstrucţioneze independenţa Kososvo. Nu am răspuns la o asemenea retorică.

„Să lăsăm istoria în seama istoricilor"

Împreună cu un ofiţer suedez, la frontieră

„Adevărul": Domnule preşedinte aţi fost cetăţean iugoslav, apoi cetăţean sârb, acum sunteţi preşedintele Kosovo. Cum vă priviţi propria identitate? Ce spun albanezii din Kosovo despre ei înşişi, există diferenţe faţă de albanezii din Albania?

Înţeleg nuanţele. Am fost cetăţeni ai Republicii Federale Iugoslavia. Apoi, situaţia a devenit inacceptabilă pentru albanezii din Kosovo. Dar sunt timpuri pe care le-am lăsat în urmă. Albanezii din Kosovo au fost mereu aici, de fapt suntem aceeaşi naţie ca şi albanezii din Albania. La fel cum sunt germani în Elveţia. Suntem marea majoritate a populaţiei şi noi nu vrem ca minorităţile de aici să aibă aceeaşi soartă pe care noi am avut-o în Iugoslavia. Nu putem uita ceea ce ni s-a întâmplat, dar nu vom permite nicio răzbunare. Să lăsăm istoria în seama memoriei şi a istoricilor şi să mergem mai departe.

Dumneavoastră vorbiţi sârbeşte?

Absolut. Vorbesc excelent. M-am adresat sârbilor în limba sârbă în Parlament. Cu jurnaliştii sârbi vorbesc sârbeşte. La fel vorbesc croată sau muntenegreană.

Care este bilanţul acum în al doilea an de la declararea independenţei?

Avem realizări, dar avem şi numeroase provocări. Acestea privesc dezvoltarea economică a ţării, dar şi procesul de recunoaşterea independenţei ţării. Sunt şi problemele legate de viaţa de zi cu zi. Este foarte important că prognozele negative nu s-au adeverit, noi acordăm o atenţie specială pentru ca ţara noastră să fie o ţară democratică pentru toţi cetăţenii ei. Acordăm o atenţie specială minorităţilor, aşa încât nu s-a produs niciun exod al comunităţii sârbeşti şi nici nu au avut loc răzbunări împotriva acestora.

Este foarte important că prognozele negative nu s-au adeverit.

Partidul premierului Thaci revendică victoria în alegerile locale

Prizren, al doilea oraş ca mărime, poartă amprenta Orientului

Partidul Democrat din Kosovo (DPK), aflat la guvernare şi condus de premierul Hashim Thaci, a revendicat victoria în alegerile locale de duminică, primele de la declararea independenţei, în februarie 2008, organizate integral de autorităţile de la Priştina. Partidul sârbilor ar fi câştigat alegerile la Gracianiţa, potrivit rezultatelor neoficiale, iar preşedintele noului consiliu municipal ar urma să fie candidatul acestui partid, Bojan Stojanovici.

De asemenea, Partidul Liberal va deţine majoritatea în Consiliul local din Gracianiţa. Candidatul Uniunii Democratice din Kosovo, Isa Mustafa, a câştigat alegerile la Priştina, conform rezultatelor preliminare. DPK şi-a proclamat, de asemenea, victoria în Gnjilane, Uroşevaţ şi Prizren, trei dintre cele mai mari şapte centre municipale.

Partidul vicepreşedintelui Hajredin Kuci a anunţat, într-o conferinţă, că formaţiunea sa înregistrează un număr mai mare de localităţi în care a câştigat sau a intrat în al doilea tur, decât anterior. Alianţa pentru Viitorul Kosovo şi-a proclamat victoria în alegerile din Peci şi Dakoviţa, adăugând că, în prezent, a ajuns să deţină majoritatea în 16 localităţi.

Scrutinul s-a derulat într-o atmosferă de calm şi a fost marcat de o participare mai importantă decât se prevăzuse din partea minorităţii sârbe din enclave, care fusese invitată de Belgrad să boicoteze alegerile. În nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari, boicotul recomandat de Belgrad a fost masiv.

Secretarul de stat sârb pentru Kosovo, Oliver Ivanovici, s-a declarat ieri „îngrijorat" în legătură cu participarea la vot a sârbilor din enclave. Autorităţile kosovare au afirmat că „au trecut testul democraţiei", după acest scrutin. Şi organizaţiile internaţionale care au monitorizat alegerile afirmă că scrutinul s-a desfăşurat în bune condiţii.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite