Fasolea deţinuţilor de la Sighet a ajuns în expoziţie

Muzeul Naţional de Istorie expune sute de obiecte reprezentative din perioada comunistă Expoziţia "Comunismul în România 1945-1989", deschisă ieri la Muzeul Naţional de Istorie din

Muzeul Naţional de Istorie expune sute de obiecte reprezentative din perioada comunistă

Expoziţia "Comunismul în România 1945-1989", deschisă ieri la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, îşi propune să arate publicului, până la sfârşitul lunii septembrie, obiecte reprezentative ale unei epoci care nu trebuie să dispară din memoria oamenilor.

Tichetul de zahăr sau pâine, cartela de îmbrăcăminte, medalia Maternităţii, telefonul lui Petru Groza, călimara şi instrumentele de scris ale lui Mihail Sadoveanu, stema Republicii Socialiste România, cadourile primite de Nicolae Ceauşescu în călătoriile sale, cămaşa de pionier sau dosarul lui Iuliu Maniu sunt doar câteva dintre mărturiile regimului comunist.

Expoziţia, structurată pe opt capitole (Sovietizarea României, Partidul Stat, Economia, Politica externă, Diaspora şi exilul, Represiune şi rezistenţă, Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu şi Revoluţia din 1989), cuprinde şi o cameră care reconstituie o celulă a penitenciarului din Sighet, din anul 1949.

"Pâinea era rusească, neagră şi arăta ca noroiul"

Oala pentru nevoi, patul modest, lanţurile şi blidul pentru zeama lungă pe post de mâncare... Ioan Ilban, deţinut politic la Sighet, povesteşte într-o însemnare care era meniul fiecărei zi. Dimineaţa: terci din făină de porumb cu tărâţă fiartă. La prânz: legume fierte, o zeamă de fasole sau cartofi. "Pâinea era rusească, neagră şi arăta ca noroiul". Seara: arpacaş cu zeamă. "Foamea era permanentă, toţi eram distrofici". Un alt deţinut rememorează în câteva rânduri triste că, din când în când, mai primeau un morcov, "pentru vitamine".

Lecţie de istorie pentru tineri

"Rănile sunt încă deschise, însă astfel de expoziţii sunt binevenite. Este foarte important mai ales pentru generaţiile care n-au trăit în regimul comunist. E necesar să se afle ceea ce a fost caracteristic epocii, care a fost condiţia oamenilor sau evoluţia regimului ca atare. O astfel de expoziţie e ca o lecţie de istorie pe viu. Astfel de momente nu trebuie să dispară din memoria oamenilor doar pentru că au fost o paranteză nefericită din istoria naţională", ne-a declarat istoricul Şerban Papacostea, subliniind că nu ar fi deloc dureros dacă ar exista mai multe astfel de expoziţii. Dimpotrivă. "E chiar necesar", a mai spus istoricul. Nu lipsesc din expoziţie imagini cu Nicolae Ceauşescu la vânătoare, macheta locomotivei Diesel, construită la Uzinele "23 August" din Capitală, în 1970, almanahul "Cutezătorii" din 1983, carnetele de deputat în Marea Adunare Naţională, legitimaţia de călătorie şi microscopul lui Constantin Parhon sau stema Republicii Socialiste România. "Expoziţia este o mică cheiţă pentru puşcăria trecutului şi a comunismului", a apreciat Stelian Tănase. Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, a precizat că expoziţia reprezintă un prim pas către o expunere permanentă sau "chiar un muzeu al comunismului".