FOTO Sechestru pe palatele ţiganilor din Strehaia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Sechestru pe palatele ţiganilor din Strehaia
FOTO Sechestru pe palatele ţiganilor din Strehaia

Autorităţile au de recuperat de la rromii din oraş 600.000 de lei din impozitele restante. Ţiganii care au rămas în urmă cu plata taxelor spun că degeaba strâng cureaua. Deşi au renunţat la plimbările cu jeepul şi la investiţii, tot nu au bani de impozite.

UPDATE, ASTĂZI 08.45:
Craiova: VIDEO EXCLUSIV Ţiganii din Strehaia povestesc cum i-a adus criza la sapă de lemn

Citeşte alte detalii despre cum face criza ravagii în palatete ţigăneşti:
EXCLUSIV Ţiganii din Strehaia povestesc cât aur au vândut pentru palatele în care fac foamea
EXCLUSIV / Ţiganii care au ridicat palate în Strehaia abia mai au ce mânca |
Ţiganii din Strehaia au datorii de aproape 150.000 de euro la bugetul local
Palatele ţiganilor din Strehaia au ajuns sub sechestru din cauza crizei

Citeşte şi:

Timişoara: Clanul Cârpaci, acuzat că a bătut o avocată, a plecat în vacanţă şi a închis palatul

Reprezentanţii Primăriei i-au avertizat pe ţigani că riscă să rămână fără pagode, dacă nu-şi achită datoriile către stat. „În Strehaia sunt 130 de castele. În fiecare clădire stau câte două-trei familii. Doar vreo 30 de vile au taxele plătite la zi. Am pus sechestre pe cinci locuinţe, pe maşini şi pe terenul pe care îl au.

Chiar dacă ştim că este criză şi că nu se vor vinde, încercăm măcar să îi speriem. Până acum, rromii din oraşul nostru au datorii la Administraţia Financiară Locală de şase sute de mii de lei”, a declarat Sîmion Burcu, primarul din Strehaia.

De la purcei la brânză cu ceapă

De când a venit criza, familia Stănescu a strâns cureaua. Maria Stănescu (50 de ani) spune că impozitele i-au dat bătăi de cap în ultima perioadă, mai ales că loucieşte într-un castel de toată frumuseţea. „Clădirea are vreo 18 camere şi multe holuri. E confort bine şi în vilă, dar e cheltuială mare. Plătesc aproape 100 lei impozit în fiecare lună şi stăm trei familii. Nu ai de unde scoate atâţia bani”, se plânge tanti Maria.

Femeia nu mai cumpără bucate alese, ca pe vremuri, şi se mulţumeşte să învârtă o mămăligă, să arunce în farfurie nişte brânză şi să spargă o ceapă.

„Şi-acum mă gândesc cum frigeam purceii, la stradă. Acum, decât să dau cinci lei pe cinci pâini, iau o pungă de mălai ca să am ce pune pe masă la nepoţi. Când e sărbătoare, bag la cuptor şi macaroane”, explică femeia. Are un şir de salbe la gât şi brăţări groase de aur la fiecare mână. Cerceii cât palma îi atârnă la urechi.

 „Este moştenire de la strămoşi. Cade păcatul peste noi dacă îl vindem. Avem datorii. Am cumpărat maşini în leasing, iar acum le-am scos la vânzare, ca să achit ratele. Nu mai merg afacerile”, mai spune femeia. Mihai Gheorghe (54 de ani) recunoaşte că i-a ajuns cuţitul la os. „E sărăcie mare. Murim de foame. Trăim de pe-o zi pe alta”, mărturiseşte el.

Se simte împlinită că a reuşit să ridice un castel cu două etaje. Ar fi vrut să mai înalţe încă unul, dar criza a îngenunchiat-o.

Maria Stănescu face mâncare de recesiune: macaroane cu lapte

„Traista noastră e goală, suntem oameni de rând acum. Înainte ne făleam, că eram cei mai avuţi. Ne urcam în maşini şi ne plimbam, ca să ne fie drag. Toată lumea se uita lung la noi. Ni se mărea inima în piept de bucurie. Acum lăsăm maşina în garaj tot timpul”, se mândreşte Maria, proprietara unuia dintre cele mai extravagante castele din Strehaia, care adesea este confundat cu un hotel.

„Dacă nu trece criza, se alege praful de noi“

Mirela Zărie (54 de ani) este şi ea supărată pe impozite. Femeia se plânge că nu a mai pus o clanţă la uşă de când a venit criza şi că în fiecare noapte se gândeşte la soluţii prin care să iasă din impas.

„Mă consult tot timpul cu soţul, ca să vedem cum să ne descurcăm. În afară de-ale gurii, avem neamul mare. Cum am avut eu moştenire, aşa trebuie să le lăsăm şi lor. Când am renovat vila, acum doi ani, speram să pun termopane, să închid în sticlă mansarda şi să schimb mobilierul. Nu am mai mişcat un fir de aţă anul ăsta. Nici cearşafuri nu am mai cumpărat”, povesteşte femeia. Horia Zărie (50 de ani) spune că sacrificiul cel mai mare pe care a fost forţat să-l facă a fost renunţarea la chefuri.

„De unde bogăţie să le ai pe toate, să dai bani la stat şi să mai mergi pe la petreceri? Suntem tineri, merităm să ne relaxăm la câte-un chef, ca să mai uităm de griji. Acum problema e că avem copii şi nu sunt bani să le facem avere, ca să le împărţim, când s-or mări, de însurătoare. Dacă nu o trece criza, se alege praful de noi. Avem salbe, dar s-ar învârti strămoşii în pământ dacă le-am vinde. Mă pusesem să amenajez şi mansarda, însă nu am mai închis-o în sticlă, tot din pricina sărăciei”, este focul bărbatului.

Horia spune că l-a costat peste două sute de mii de lei ca să ridice palatul şi că i-ar mai trebui trei mii de lei ca să termine lucrarea.

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite