FOTO Dotări ca-n război în spitale
0
Spitalul Judeţean Ilfov mai are în stoc doar tifon, spirt sanitar şi iod. Sărăcia este generală în spitalele din sudul şi centrul ţării. Pe lângă pacienţi, şi unii doctori au ajuns să dea bani pentru medicamente.
Pentru ultimele trei luni ale anului, bugetul alocat nu acoperă cheltuielile uzuale, iar datoriile acumulate peste an sunt imposibil de achitat. La Spitalul Judeţean Ilfov, doctorii nu au aţă chirurgicală, medicamente şi materiale sanitare, indispensabile pentru operaţii. În stoc mai sunt tifon, spirt sanitar şi iod.
Niciun antibiotic, niciun antiinflamator, nici măcar ser fiziologic. Unii medici cumpără din banii lor cele necesare pentru intervenţiile chirurgicale, iar bolnavii aflaţi în stare mai gravă sunt trimişi la alte spitale.
În Dolj, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate va aloca bani unităţilor medicale în fiecare lună, şi nu pe trimestru, cum s-a procedat până acum. Dacă la Spitalul Judeţean de Urgenţă, care deserveşte cinci judeţe din regiunea de sud, bugetul trimestrial era de 8,5 milioane de lei, din luna octombrie acesta scade cu un milion de lei. „Vom avea câte 2,5 milioane de lei pentru fiecare lună“, spune dr. Cristina Calangiu, managerul de la SJU Dolj.
La limita supravieţuirii
Doctorii sunt de părere că spitalul se îndreaptă spre un dezastru. „Suntem la limita supravieţuirii. Avem noroc cu familiile bolnavilor. Ele ne salvează de fiecare dată când nu se găsesc medicamente la farmacie“, a afirmat dr. Alexandru Cameniţă, din cadrul Secţiei de Neurochirurgie de la SJU.
Nicoleta Zdricolei (73 de ani), din comuna Cujmir, judeţul Mehedinţi, spune că în cele şapte zile cât a fost internată a plătit 280 de lei pentru tratament.
„Am noroc cu copiii, care sunt plecaţi în străinătate şi îmi mai trimit euro“, afirmă pensionara. Maria Văcăroiu (37 de ani), din Călăraşi, s-a operat de hernie de disc şi le mulţumeşte doctorilor că din banii lor i-au luat sedative. „Dacă aş fi ştiut că sunt aşa condiţii grele în spital, nici nu mai veneam. Preferam să jelesc pe patul meu, acasă, alături de familie. Bine că doctorii ne mai ajută, unii chiar au pus bani să luăm sedative“, spune femeia.
La Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, bolnavii sunt îndemnaţi de medici să meargă la farmacia de lângă instituţie pentru a-şi cumpăra medicamentele. „Doctorul mi-a dat o listă cu toate medicamentele pe care trebuie să le cumpăr. Este o mare bătaie de joc ceea ce se întâmplă prin spitalele din România“, spune Vasile Popovici, unul dintre pacienţi.
„Închid spitalul“
Pentru lunile noiembrie şi decembrie, Spitalul Judeţean Constanţa nu are bani de medicamente, pentru salarii sau pentru plata utilităţilor. Pentru octombrie, suma alocată este de 8.000.000 de lei, iar pentru ultimele două luni ale anului, de numai 2.100.000 de lei. Lunar, spitalul plăteşte 6.400.000 de lei pentru salarii, 900.000 de lei pentru medicamente şi 700.000 – 800.000 pentru utilităţi. În prezent, spitalul are datorii de peste 6.000.000 de lei.
„Singura soluţie este la Ministerul de Finanţe, care trebuie să asigure banii. Dacă n-am finanţare, închid spitalul“, declară Dan Căpăţână, managerul spitalului.
Managerul Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului de Copii Braşov, dr. Ioan Mâzgăreanu, nu mai poate asigura finanţarea unităţii înfiinţate de Ministerul Sănătăţii în anul 2004. La UPU Braşov sunt aduşi copii din patru judeţe, iar pentru lunile octombrie şi noiembrie instituţia ar avea nevoie de peste 50 de milioane de lei.
Chetă pentru hrana bolnavilor
De luni de zile, pacienţii spitalului din Gurahonţ se confruntă cu o mare problemă: instituţia nu are fonduri să le ofere trei mese pe zi. Colecta publică pentru hrana bolnavilor este soluţia de avarie găsită de conducere.
„Dacă nu ar aduce oamenii alimente, probabil nu am avea bani de salarii. Nu primim fonduri aşa că ne descurcăm cum putem numai să nu lăsăm spitalul să se închidă“, declară managerul spitalului, Viorica Dutcă.
Aflat la 100 de kilometri de Arad, spitalul este singurul care asigură asistenţa medicală în zonă, iar localnicii ar face orice ca să îl păstreze. „Sacul acesta de ardei şi cartofii i-am primit de la oamenii din localitate. Vin oamenii, aduc de toate, chiar şi legume ca să punem pentru iarnă“, afirmă bucătăreasa spitalului.
Speriaţi de perspectiva desfiinţării spitalului, şi angajaţii preferă să scoată bani din buzunar. „Eu am dat două bonuri de masă şi am luat mâncare pentru ei, ulei, alimente, ce trebuia“, spune o infirmieră.
Printre gândaci
În Clinica de Ginecologie Constanţa, pacientele sunt internate în saloane cu pereţi crăpaţi, igrasie, gândaci şi toalete cu instalaţii sanitare defecte. „Mă ud mereu când mă duc la baie, pentru că acolo curge apa peste tot. Apoi trebuie să-mi pun papucii la soare, la uscat“, spune Mariana Ţopa, pacientă din oraşul Ovidiu.
„Noi avem cele mai proaste condiţii de spitalizare din ţară. Am cerut în regim de urgenţă igienizarea secţiei, pentru că prevenim infecţia de spital. Mi s-a răspuns că nu sunt bani“, a declarat prof. univ. dr. Lazăr Irimiea, şeful clinicii.
Se încarcă comentariile...
