FMI nu ne creditează pentru protecţia socială

Banii sunt destinaţi exclusiv investiţiilor în economie, şi nu salariilor sau pensiilor. Cele cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană sunt condiţionate de respectarea unor ţinte trimestriale de deficit bugetar.

MAI CITIŢI ŞI:

Executivul de la Bucureşti a semnat ieri, în mod oficial, scrisoarea de intenţie negociată şi acceptată de FMI cu privire la acordul de împrumut.

Potrivit premierului Emil Boc, acordul de împrumut cu CE şi FMI cuprinde patru condiţionalităţi majore, cunoscute, de altfel, imediat după încheierea negocierilor cu Fondul: ţinta de deficit bugetar, în 2009, de 4,6% din PIB şi adoptarea, tot în acest an, a trei legi esenţiale.

Este vorba despre legea salarizării unice în sistemul bugetar, legea responsabilităţii fiscale şi legea pensiilor în sistemul public.

Detaliile sunt esenţiale

„Asistenţa financiară se va plăti în maximum 5 tranşe, în următoarele 24 de luni, eliberarea acestora fiind condiţionată de implementarea unui amplu program de politici economice”, se arată într-un comunicat transmis de comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia.

Deşi condiţiile negociate cu FMI şi CE sunt aceleaşi, sursa de finanţare şi destinaţia fondurilor fac diferenţa atunci când vorbim de condiţii specifice.

Consolidare fiscală susţinută

Un element-cheie al pachetului de politici economice negociat cu CE îl constituie o consolidare fiscală imediată şi susţinută, menită să limiteze deficitul bugetar la 5,1% din PIB în 2009, după standardele europene, şi să asigure reducerea acestuia până sub pragul de 3% din PIB în 2011.

Pentru asta, Guvernul s-a angajat să respecte ţinte trimestriale de deficit bugetar în 2009, potrivit ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea.

Finanţele au fixat, pentru primul trimestru, un deficit bugetar de 8,3 miliarde de lei, apoi pentru al doilea trimestru – de 14,5 miliarde de lei. Pentru al treilea trimestru, deficitul stabilit este de 18,7 miliarde de lei, iar pentru ultimul trimestru – 24,3 miliarde de lei.

Totodată, ministrul a precizat, pentru „Adevărul”, că banii se vor duce exclusiv în investiţii, şi nu în creşteri de salarii şi pensii. Pe de altă parte, banii de la FMI vor asigura capitalizarea băncilor şi vor întări supravegherea sectorului, inclusiv legislaţia bancară şi de lichidare.

Deşi Guvernul şi-a asumat obligaţia de a elabora legea responsabilităţii fiscale, prin care nu vom mai avea rectificări bugetare pentru redirecţionarea banilor de investiţii spre „găurile negre” ale economiei, o rectificare la sfârşitul lui 2009 nu este exclusă.

„Dacă nu reuşim să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar acceptată de FMI, probabil că vom opera o ajustare a veniturilor şi a cheltuielilor la bugetul de stat, deci o rectificare bugetară”, conchide Gheorghe Pogea.

Condiţiile împrumuturilor externe

Companiile de stat vor fi strict monitorizate

Salariile vor fi majorate, la nivelul acestor companii, numai în raport cu productivitatea

Lege pentru salarizarea unitară în sectorul public

Lege pentru plata unitară a pensiilor

Lege pentru responsabilitatea fiscală

Rectificarea bugetului public pe un nou cadru macroeconomic

Fiecare tranşă a finanţării depinde de încadrarea în ţintele de deficit bugetar, trimestru cu trimestru

Banii de la CE vor finanţa, strict, deficitul bugetar orientat spre investiţii în economie, nu spre creşteri de salarii şi/sau pensii