Financial Times: Românii se luptă cu criza. Extravaganţa rămâne
0
În partea nordică a Bucureştiului există acum mai mult spaţiu în cluburile de noapte decât era anul trecut pe vremea aceasta. Baruri bine luminate s-au întrecut în ultimii ani în opulenţă. Unele au instalat candelabre, alte au angajat DJ străini, până când a apărut a treia categorie de cluburi care au adus ce element nou piscina. Aceste locuri au devenit simbolul extravaganţei anilor de prosperitate în România, titrează Finan
După decenii de opresiune sub regimul fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu, anii ’90 au fost o perioadă dominată de haos şi oportunităţi irosite, când ţara a ratat investiţiile străine care au încurajat statele vecine din Europa Centrală.
Când anii de propseritate au venit, în sfârşit, tinerii profesionişti ai capitalei române au avut mai mulţi bani ca niciodată. Pe măsură ce băncile nou-intrate pe piaţă, producătorii şi investitorii imobiliari ridicau salariile şi preţurile de pe piaţa imobiliară, oamenii au dat năvală către aceste locuri extravagante, deseori cheltuind sume care i-ar face pe londonezi să înroşească.
Asta se întâmpla atunci. Ţara a avut mult de suferit de pe urma prăbuşirii creditelor. Împrumuturile ipotecare, care au crescut de la 60% la 80 % în ultimii trei ani, până anul acesta, au scăzut pe măsură ce pieţele şi-au pierdut încrederea în abilitatea băncii de a continua expansiunea creditării.
Exporturile au scăzut şi ele drastic, şi economia a înregistrat o micşorare de 6,2 % în primul semestru din 2009, faţa de anul precedent, şi 8,7 % în cel de-al doilea semesttru al anului curent, risispind toate câştigurile înregistrate în ultimul semestru din 2008.
Cu toate acestea, cluburile bucureştene sunt departe de a fi goale. Chiar dacă România a apelat la Fondul Monetar Internaţional pentru şi la Uniunea Europeană pentru un împrumut de 20 de miliarde de euro, în primăvară, se pare că a scăpat de cele mai grave efecte ale crizei.
Sunt destul de optimist în privinţa cifrelor declară Dominic Bruynseels, directorul executiv BCR, o subsidiară a băncii elveţiene Erste Group.
Potrivit acestuia, producţia industrială a crescut uşor şi cu pachetul de la FMI un grad de siguranţă a fost reinstaurat în mediul afacerilor. Însă, 2009 tot va fi un an greu, este de părere şeful instituţiei bancare române.
Conform estimărilor guvernului, economia ar putea scădea cu 8,8 % anul acesta, iar deficitul bugetar preconizat, după câteva revizii, este aşteptat să ajungă la 7,2 %. Alţii sunt, însă, mai pesimişti.
Liviu Voinea, un partener al Grupului de Analiză Economică, este de părere că:
Anul trecut, am avut parte de cea mai mare creştere a PIB-ului din istorie, iar acum cădem de sus. Am putea pierde 10 procente anul acesta.
După ce ţara va depăşi criza, factorii care au făcut-o o destinaţie atractivă pentru investitori vor rămâne. Cu o populaţie de 22 de milioane de locuitori, PIB-ul României este echivalent cu 15 % din media UE, comparativ cu 25 %, cum este cazul Poloniei, şi 35 %, în cazul Ungariei.
România este al doilea stat nou-intrat în UE ca mărime şi are o piaţă subdezvoltată cu doar 167 de maşini de pasageri la 1.000 de locuitori, comparativ cu Polonia, care are 351, şi Germania unde numărul autovehiculelor se ridică la 556 la mia de oameni. Însă, fondurile de 30 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenţionează să le aloce statului până în 2014 ar trebui să ajute.
Dorel Sandor, consultant în domeniul afacerilor publice, spune că guvernul actual s-a descurcat acceptabil, pe fondul constrângerilor financiare şi al viitoarelor alegeri:
Premierul Emil Boc este un bun responsabil, şi acesta nu este un lucru rău când traversezi o criză.
Preşedintele subsidiarei române a băncă italiene Unicredit crede: Generaţia mai tânără, de după revoluţie, s-au întâlnit doar cu o perioadă properă, de creştere. Văd în ei un sentiment de siguranţă, ei cred că li se cuvine totul şi ştiu tot. Acest duş rece este binevenit.
Se încarcă comentariile...
