Expiraţii de la Integritate

În componenţa Consiliului Naţional de Integritate se regăsesc membri care nu mai reprezintă instituţiile din partea cărora au fost numiţi. Deşi nu mai este angajat al Ministerului Justiţiei, Zaharia Lefter continuă să reprezinte instituţia în cadrul CNI. În aceeaşi situaţie este şi fostul preşedinte al Asociaţiei Oraşelor.

Cu toate că nu mai ocupă funcţiile datorită cărora au fost desemnaţi în cadrul Consiliului Naţional de Integritate (CNI), doi dintre membri fac încă parte din acest organism. Este vorba despre Ionel Chiriţă, fost preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, şi Constantin Zaharia Lefter, ex-consilier al ministrului Justiţiei.

Ionel Chiriţă este fost primar al oraşului Hârşova, dar nu a mai putut fi ales preşedinte al Asociaţiei Oraşelor, după ce şi-a pierdut mandatul de edil. Numai că, Ionel Chiriţă continuă să activeze în CNI ca “reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România”. 

Constantin Zaharia Lefter a fost consilier al fostului ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, dar a părăsit postul după numirea lui Cătălin Predoiu în fruntea instituţiei. Lefter continuă, însă, să fie membru în CNI ca “reprezentant al Ministerului Justiţiei”, deşi nu mai este nici măcar simplu angajat al acestei instituţii.

Consiliul Naţional de Integritate coordonează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, instituţie desemnată să controleze averile.

Nu par dispuşi să renunţe la mandat

Constantin Zaharia Lefter confirmă că nu mai este nici măcar angajat al Ministerului Justiţiei, dar, în ceea ce priveşte calitatea de membru al CNI, este de părere că “eu nu am cum să abandonez un mandat ce mi-a fost încredinţat, sunt obligat să-mi duc mandatul până la capăt. Din punctul meu de vedere, aceste discuţii sunt absolut inutile, atâta vreme cât Legea 144/2007 nu mă obligă să renunţ la mandat. Dacă şi până când legea nu se va schimba, eu am o obligaţie faţă de mandatul ce mi-a fost încredinţat”.

Fostul preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, Ionel Chiriţă, are o părere puţin diferită, dar nu neapărat opusă: “Decizia aparţine Asociaţiei Oraşelor din România. Aceasta urmează a hotărî, când se va reuni, dacă să mai fiu sau nu menţinut în cadrul CNI. Nu mai sunt primar şi, implicit, nici preşedintele Asociaţiei, dar decizia aparţine Asociaţiei, iar până atunci rămân în cadrul CNI”.  

„Situaţia pare nefirească“

Reprezentantul organizaţiilor societăţii civile din cadrul CNI, Răzvan Codru Vrabie, declară: “Situaţia pare nefirească, dar există explicaţii! Pe de o parte, sunt la fel de surprins ca şi dumneavoastră, căci lucrurile par, într-adevăr, nelalocul lor. În egală măsură, însă, Legea 144, care reglementează activitatea instituţiei, a suferit modificări în primăvară. În forma veche scria clar că mandatul de membru CNI expiră odată cu pierderea calităţii ce a dus la numirea în CNI (cap. IV, art. 36, al. 3 - n.r.).

În forma actuală a legii se menţionează că mandatul de membru CNI se pierde doar prin demisie sau prin revocare pentru neîndeplinirea atribuţiilor”.

Cu toate acestea, Legea 144 a rămas neschimbată în ceea ce priveşte componenţa Consiliului. La acest capitol se precizează clar că membrii organismului trebuie să reprezinte interesele şi punctele de vedere ale instituţiilor care i-au desemnat în CNI. Ori dacă persoanele în cauză nu mai sunt angajate ale instituţiilor respective, devine greu de înţeles cum le mai pot reprezenta interesele în CNI. 

Consiliul Naţional de Integritate este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senatul României, cu activitate nepermanentă, care monitorizează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Din punctul meu de vedere, aceste discuţii sunt absolut inutile, atâta vreme cât legea nu mă obligă să renunţ la mandat

Constantin Zaharia Lefter
membru CNI

Decizia aparţine Asociaţiei Oraşelor din România. Aceasta urmează a hotărî, când se va reuni, dacă să mai fiu sau nu menţinut în cadrul CNI

Ionel Chiriţă
membru CNI

Componenţa Consiliului

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, la Realitatea TV, că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a început să funcţioneze şi întâmpină dificultăţi, fiind “foarte fragilă” deja a început să fie atacată, “în bunul stil românesc”. “În ceea ce priveşte ANI, se aşteaptă de către Comisia Europeană ca ea să funcţioneze.

După cum vedeţi există eforturi clare în această direcţie. Deja întâmpină dificultăţi. Există o neîncredere legată de această instituţie, dar ea, după cum vedeţi, funcţionează”, a afirmat ministrul Predoiu. Totodată, ministrul a susţinut că ANI este foarte fragilă şi din această cauză a început să fie atacată.

Luna trecută, ANI a trimis primul său dosar la instanţă, solicitând confiscarea averii medicului Şerban Brădişteanu. La scurt timp a izbucnit un scandal în legătură cu acest caz, întrucât avocatul medicului, Alice Drăghici, care este membru în Consiliul Naţional de Integritate, ar fi intervenit în stoparea procedurii de verificare a averii clientului său.

Reamintim că Agenţia Naţională de Integritate are rolul de a  consta că între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată.

În această situaţie, ANI sesizează instanţa competentă pentru stabilirea părţii de avere dobândită cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită.