Există un cartel al dobânzilor?

Consiliul Concurenţei anchetează creşterea spectaculoasă a dobânzilor pe piaţa interbancară. Instituţiile de credit incriminate au respins acuzaţiile, negând orice implicare într-o înţelegere menită să influenţeze piaţa.

Consiliul Concurenţei (CC) investighează posibilitatea existenţei unui cartel pe piaţa bancară din România. Instituţia s-a autosesizat după ce în presă au fost vehiculate informaţii referitoare la un e-mail trimis de trezorierul unei bănci către trezorierii altor bănci. Aceştia ar fi fost  îndemnaţi să majoreze, la rândul lor, dobânzile afişate pe piaţa monetară interbancară.

La acea dată (22 octombrie) reprezentanţii Băncii Naţionale au susţinut, fără a face nominalizări, că băncile în cauză au ridicat dobânzile pentru a face profit,  inducând ideea unei crize de lichiditate. Potrivit sistemului Reuters indicat ca sursă de către oficialii BNR, instituţiile de credit care au afişat cele mai mari dobânzi au fost UniCredit Ţiriac Bank, Royal Bank of Scotland (RBS), ING Bank şi Bancpost.

Atacul viza creditele în lei

Prelungirea situaţiei i-ar fi afectat semnificativ pe românii care au credite în lei şi ar fi descurajat împrumuturile în moneda naţională.

Concret, dobânda pe care o plătesc cei care au credite în lei se calculează ca sumă între indicele de referinţă ROBOR (media dobânzilor afişate pe piaţa interbancară de cele mai performante zece bănci din sistem), la care se adaugă o marjă de risc şi profit.

După stoparea atacului asupra leului de către BNR, unele bănci au afişat dobânzi de 80-90% pentru a obţine profituri cât mai mari de la clienţii lor, jucători străini.

Băncile neagă

Instituţiile incrimate au respins acuzaţiile, negând orice implicare într-o înţelegere menită să distorsioneze piaţa. Băncile spun însă că vor colabora cu Consiliul Concurenţei şi susţin că nu au transferat clienţilor dobânzile ridicate de pe piaţa interbancară.

Astfel, reprezentanţii ING Bank au ţinut să sublinieze faptul că aşa-zisa înţelegere dintre bănci, la care s-a făcut referire, nu este altceva decât un schimb de mesaje între câţiva membri ai Asociaţiei Dealerilor din România, care nu are nicio legătură cu băncile pe care le reprezintă.

La rândul lor, reprezentanţii Bancpost şi-au manifestat deschiderea faţă de investigaţia CC.  „Înţelegem că în prezent Consiliul derulează o investigaţie la toate cele 10 bănci care stabilesc ratele ROBID/ROBOR. Suntem o bancă românească şi ne supunem tuturor legilor ţării.

Câtă vreme această investigaţie se derulează cu respectarea strictă a legilor, inclusiv cele privind secretul bancar, nu avem nimic de obiectat”, a declarat pentru Mediafax Mihai Bogza, preşedintele Bancpost. În plus, reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank neagă că s-ar afla pe lista băncilor incriminate de BNR, în timp ce oficialii Royal Bank of Scotland au fost reţinuţi în a face comentarii.  

BNR cere explicaţii 

Situaţia tensionată de pe piaţa interbancară a atras reacţii prompte din partea BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu (foto) a avertizat că va modifica legea pentru a-i schimba din funcţie pe bancherii care creează astfel de distorsiuni. În plus, conducătorii şi directorii de trezorerie a şase bănci au fost invitaţi la discuţii, pentru a da explicaţii referitoare la cotaţiile excesive ale dobânzilor. Totodată, BNR a solicitat clarificări şefului şi trezorierului unei alte bănci privind operaţiunile efectuate cu unele instituţii de credit din străinătate.

Pentru a preveni astfel de situaţii, BNR a modificat inclusiv normele de funcţionare a pieţei interbancare. Astfel, dacă indicele ROBOR depăşeşte cu mai mult de 25% dobânda solicitată de BNR pentru creditele acordate băncilor (în prezent 14,25%), publicarea indicelui poate fi suspendată temporar. Practic, dacă ROBOR depăşeşte 17,81%, indicele poate fi înlocuit cu dobânda de 14,25%.

În plus, oficialii BNR au susţinut că vor sancţiona drastic băncile care transmit clienţilor dobânzile ridicate de pe piaţa interbancară, prin limitarea activităţii de creditare şi atragere de depozite. După avertizările venite din partea băncii centrale, situaţia a revenit la normal.

În timp ce un număr limitat de bănci şi-au anunţat clienţii că vor fi obligaţi să plătească rate mai mari, cea mai mare parte a instituţiilor de credit au preferat să suporte costurile suplimentare.  Astfel, băncile au calculat ratele în funcţie de nivelul ROBOR dinaintea anomaliilor de pe piaţă.