Traian Băsescu este rugat de magistraţi să medieze conflictul cu Executivul

Magistraţii îi cer şefului statului să medieze conflictul pe care îl au cu Executivul şi susţin, într-o scrisoare deschisă pe care i-o adresează, duminică, preşedintelui, că dincolo de magistraţi nu poate exista nimic.

Forumul Asociaţiilor pentru o Magistratură Europeană în România (FAMER), organizaţie ce cuprinde Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Instanţelor Judecătoreşti şi Asociaţia Procurorilor din România, arată, în scrisoarea către preşedintele Traian Băsescu, faptul că, "în acest ansamblu social greu şi apăsător", medierea acestuia este necesară, chiar şi în limitele pe care i le mai permite imparţialitatea.

"Vă solicităm, domnule preşedinte, ca, în acest ansamblu social greu şi apăsător, să vă exercitaţi puterea constituţională, în limitele în care vă mai permite imparţialitatea, în a media conflictul cu puterea executivă, pentru a face credibilă existenţa democraţiei şi a statului de drept care au fondat aderarea României la Uniunea Europeană, ea însăşi aşezată pe aceste valori democratice internaţionale, ca de altfel şi pe documentele internaţionale în materia independenţei puterii judecătoreşti la care România este parte şi pe care, până în prezent, nu le-a aplicat niciodată. Încotro va merge statul democratic? Un lucru este cert. Dincolo de magistraţi nu poate exista nimic. Ori poate există, însă nu ne-am dat seama încă", scriu magistraţii în scrisoarea pentru Băsescu.

Ansamblul social este descris pe componente de reprezentanţii FAMER în documentul adresat şefului statului.

Astfel, statul de drept este, în opinia acestora, "o himeră", iar corpul de magistraţi este "un grup de funcţionari care nu îşi recunosc această condiţie deoarece constituţional sunt denumiţi judecători şi procurori, fără ca cineva să analizeze onest încărcătura şi responsabilitatea problemelor pe care le hotărăsc zilnic, cu efecte extraordinare pentru viaţa, libertatea şi averea celorlalţi semeni".

Puterea judecătorească este şi ea calificată drept "un slogan pus la stâlpul infamiei, pentru că lucrurile trebuie contestate şi compromise înainte de a fi analizate, spre a nu se putea stabili niciodată expresia sa valorică în statul de drept". Separaţia puterilor în stat, prevăzută de Constituţie, este, în opinia FAMER, "o linie continuă care se extinde, spre a înghiţi puterea legislativă incapabilă a-şi exercita funcţiunea legislativă şi puterea judecătorească, condamnată la subfinanţare şi nepermisă supraaglomerare, spre a o vulnerabiliza continuu".

În acest tablou al realităţii zilelor noastre conform FAMER, cetăţeanul este o "emblemă", "un nume care devine sonor în anumite perioade ciclice ale existenţei sociale organizate şi ale cărui probleme reale şi quasi-nerezolvate sunt abil fluturate spre a-l întoarce împotriva magistraţilor care doresc să dea efectivitate şi substanţă dreptului său de acces la un tribunal".

"În rest... interese, scandal, acuzaţii ori contestaţii publice, magistraţi agresaţi, putere judecătorească dezonorată şi principii constituţionale pervertite într-o mişcare halucinantă de regres democratic şi constituţional", conchid reprezentanţii magistraţilor, în documentul către Băsescu.

Cauzele pentru care realitatea a devenit, în această perioadă, atât de îngrijorătoare în opinia lor nu-l exclud pe şeful statului, căruia i se reproşează faptul că nu a reclamat cazuri concrete de corupţie, în ipoteza în care le cunoaşte, "pentru a circumscrie şi înlătura compromiterea întregului sistem judiciar", dar şi faptul că "somează" Consiliul Superior al Magistraturii să ia măsurile de încetare a protestelor magistraţilor, devenind astfel "parte în acest conflict", la fel cum "altădată" a devenit "judecătorul executiv al procurorului care instrumenta un caz exclus a fi analizat altfel decât după încheierea cadrului judiciar".

"Aţi abandonat misiunea constituţională pe care în mod constant o invocaţi, trăgând deja public concluzii asupra unei situaţii de criză, în afara mandatului constituţional pe care de altfel nici nu credem că aveţi de gând să îl exercitaţi. Dacă ar fi fost altfel, până în acest moment v-aţi fi materializat prerogativele constituţionale în această privinţă", îi scriu magistraţii preşedintelui, referindu-se la prerogativa constituţională de mediere între puterile statului aflate în conflict.

În opinia magistraţilor, "poate că a sosit vremea ca, dincolo de orice considerente personale, să analizăm serios problemele sistemului judiciar, fără a le mai expedia sub noţiunea generică de justiţie care absoarbe până la distrucţie reputaţia întregului corp de magistraţi, în funcţie de interese abil ascunse, ori cazuri intens mediatizate".

Aceştia opinează şi că ar fi bine să fie făcută distincţie între lege şi magistraţi, între administraţie şi magistraţi, între sistemul judiciar şi magistraţii care îl alcătuiesc, pentru a se lămuri "unde şi în ce fel s-a produs hiatusul care a dus la decredibilizarea de sistem şi compromiterea constantă ori contestarea socială a actului de justiţie".

"Ar mai fi de stabilit dacă dorim cu adevărat un stat de drept, aşa cum este formal proclamat de Constituţie, ori dacă ne înregimentăm sub diverse comandamente ori interese, spre a trăi în confortul dezonoarei şi al dispreţului faţă de sine, cu fluturarea publică a stindardului independenţei judiciare, sintagmă aflată ea însăşi în curs de compromitere, fără ca public să se ştie ce înseamnă cu adevărat", mai scriu reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor în documentul adresat preşedintelui.

În opinia acestora, în afara analizelor propuse nu se poate explica modul în care se invocă dreptul cetăţeanului de acces la justiţie, "lipsit în prealabil de efectivitate şi durată rezonabilă a ciclului judiciar", dar nici nu se poate identifica normalizarea clamată, în condiţiile în care supraaglomerarea cauzelor pe magistrat, legislaţia fluctuantă şi contradictorie sau termenele lungi procedurale rămân aceleaşi, spre o "vulnerabilizare perpetuă" a corpului magistraţilor.

FAMER se întreabă cum este posibil şi normal ca puterea judecătorească să fie condamnată public "tocmai de cei care s-au obligat internaţional a o întări şi a-i asigura credibilitatea". În opinia FAMER, aceste ieşiri publice sporesc gradul de "confuzie publică" referitoare la separaţia puterilor în stat.

"În realitate, independenţa puterii judecătoreşti este deja politic condamnată la a rămâne doar un principiu consacrat formal, luat în seamă doar ca un argument al unor construcţii teoretice cu folosinţă de context, fără ca vreodată să se urmărească realizarea lui", mai scriu reprezentanţii FAMER, în documentul adresat şefului statului.