Europenii şi noi: pe ce ni se duc banii

Biroul statistic al UE a realizat un studiu în care arată pe ce îşi cheltuiesc banii europenii. Procentual din total cheltuieli, românii dau cel mai mult pe mâncare, în vreme ce occidentalii, pe locuinţă.

În majoritatea statelor europene, cheltuielile cu locuinţa ocupă cel mai mare procent din cheltuielile unei familii. Doar în România şi alte trei state ponderea banilor pentru alimente depăşeşte capitolul locuinţă, potrivit unui studiu al Eurostat (biroul european de statistică), referitor la situaţia din 2010. Plus Bulgaria, care însă nu apare în acest studiu.

Concret, în România, din totalul cheltuielilor unei gospodării, 23,5% din bani se duc, în medie, pe locuinţă (chirii, utilităţi, reparaţii etc.), în timp ce mâncarea reprezintă 29,1% din total.

Cu 126% peste media europeană, de 12,9 procente destinate alimentelor şi băuturilor nonalcoolice. Situaţia era totuşi mult mai bună decât în 2008, când se duceau pe mâncare 37% din cheltuielile totale. Pe locul doi se află Lituania, cu 26,4% din cheltuieli repartizate pentru hrana cea de toate zilele.

Explicaţia este comună în cazul acestor două state: nu pentru că românii şi lituanienii ar fi gurmanzii Europei sau pentru că ar avea cele mai mari preţuri la alimente, ci din cauza veniturilor mici şi, prin urmare, limitarea cheltuielilor cam la strictul necesar. 

Click pe infografie pentru a vizualiza

În Luxemburg, mâncarea, apa, băuturile răcoritoare, cafeaua şi ceaiul nu reprezintă decât 9,2% din cheltuielile unei familii. Asta, nu pentru că ar fi anorexici sau ar avea preţuri foarte mici, ci fiindcă au venituri uriaşe, comparativ cu ale noastre. Luxemburgul are un salariu minim garantat de peste 10 ori mai mare decât cel din România.

Locuirea

În ceea ce priveşte celelalte două ţări unde cheltuielile cu alimentele le depăşesc pe cele cu locuinţa (Portugalia şi Malta), motivul este altul: costurile cu locuinţa sunt foarte mici. În Malta, de exemplu, acestea reprezintă doar 12,3% din totalul cheltuielilor unei familii, adică aproape jumătate din media europeană, de 23,6% din total. 

La ponderea cheltuielilor generate cu locuinţa, stăm binişor, în clasamentul european, dar stăm rău discutând concret. O familie autohtonă dădea pe locuinţă  23,5% din cheltuielile lunare medii. Aproximativ media europeană, de 23,6% din totalul sumelor.

Mult sub ce plătesc danezii, la care aproape 30% din cheltuielile totale se duc pe locuinţă. Nu doar din cauza frigului, ci şi pentru că foarte mulţi sunt chiriaşi, aşa cum se întâmplă în mai toate statele dezvoltate.

România are cel mai mare procent de proprietari de locuinţă, ceea ce ar trebui să însemne cheltuieli mai mici cu acest capitol, la media naţională. Din cauza utilităţilor costisitoare, raportat la venituri, totalul cheltuielilor cu casa sunt totuşi ridicate.  De asemenea, locuinţele din statele dezvoltate sunt mult mai dotate, toată aparatura electrocasnică suplimentară (aer condiţionat etc.) pe care nu şi-o permit românii, de exemplu, însemnând şi consum de energie mai ridicat.

Transportul reprezintă în totalul cheltuielilor medii ale europenilor o pondere egală cu cea rezervată alimentelor  - 13% din total.  Cheltuielile cu transportul se ridică la o medie de 13,5% din total, în România, adică tot în jurul mediei UE 27, care este de 13% din totalul cheltuielilor lunare ale unei familii.

Bani puţinipentru cultură

Al doilea capitol unde românii deţin recordul negativ este la capitolul cheltuielilor destinate culturii - cărţi, spectacole etc. Din totalul cheltuielilor unei gospodării, doar 4,9 procente sunt destinate acestui segment, aproape la jumătatea mediei europene, de 8,9 procente.

Ţările nordice conduc la acest capitol - în Finlanda, Danemarca şi în Suedia, ponderea lor este de peste 11 procente în cheltuielile lunare. 

Click pe infografie pentru a vizualiza

La mobilă conduc italienii, recunoscuţi pentru atracţia lor către mobilă scumpă (cu 7% din total). Românii se plasează din nou pe media europeană, de 5,7%. Polonezii, letonii şi estonienii repartizează acestui capitol sub 5% din totalul cheltuielilor.

Suedezii şi britanicii (cu 4,9%) nu se arată prea interesaţi de acest gen de cheltuieli. La îmbrăcăminte şi încălţăminte, conduc în clasament italienii (cu 7,7%, faţă de media europeană de 5,3% din totalul cheltuielilor). Francezii sunt departe, contrar aşteptărilor, cu o medie de 4,3% din cheltuielile unei familii.

Dintre ţările sărace, cei mai mulţi bani îi dau pe îmbrăcăminte şi încălţăminte lituanienii. Românii alocă doar 3,5% acestor cheltuieli, dar stau mai rău ungurii (2,7%).

4,9% din totalul cheltuielilor românilor se dau pe cărţi şi spectacole

Grecii nu mai sparg farfurii prin taverne

Cheltuielile prinse în tabelele acestui studiu Eurostat sunt cele cu locuinţa, transportul, alimentele, cultura, restaurante şi hotel, îmbrăcăminte şi încălţăminte, mobilă. Nu apar cheltuielile cu medicamentele, cele cu educaţia, alcoolul şi tutunul sau eventualele economii.

Per total, media UE27 a cheltuielilor analizate de Eurostat reprezintă 77,9 la sută din cheltuielile totale ale unei familii. Desigur, ponderea acestora în totalul gospodăriilor româneşti este mult mai mare - de aproape 85 de procente.

În aceste 85 de procente intră şi 5% cheltuieli făcute la restaurant şi cu hotelul. Media europeană este de 8,5%. Stăm totuşi bine, comparativ cu alţii: lituanienii şi polonezii nu alocă decât 2,8% din total acestui gen de cheltuieli.

Polonezii au venituri mai mari decât noi, aşa încât explicaţia este de cu totul altă natură, după cum spune doctor în economie Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSDMPS). Consumul de turism este legat de alt comportament şi alt background, spune Ghinăraru.

"Polonezii au un procent mai mare de case de vacanţă, pe de o parte, multe dintre ele datând de dinainte de 1989, fiindcă acolo era permis acest lucru. Pe de altă parte, la ei este foarte dezvoltat un anumit tip de turism, local, cu destinaţii necunoscute străinilor. Există o mulţime de mici pensiuni unde familiile polonezilor obişnuiesc să meargă şi care au preţuri relativ mai mici. La noi, acest gen de turism local se practică cel mult în weekend", explică economistul.

Spaniolii, cină la restaurant

Ponderi mai ridicate la capitolul cheltuielilor cu restaurante întâlnim în statele din sud, unde există o tradiţie în acest sens. Spaniolii sunt campioni absoluţi, cu dublul mediei europene - 18,9% din totalul cheltuielilor, comparativ cu o medie de 8,5% în UE 27.

Spaniolii sunt recunoscuţi pentru stilul lor de viaţă, cu cina luată la restaurant, în familie, şi toate serile petrecute vara mai mult la terase. La fel şi portughezii sau grecii, până acum câţiva ani. Distracţia din taverne a încetat pentru locuitorii Eladei de când cu criza.

Aşa se face că pe locul doi au urcat ciprioţii, cu 14,5% din totalul cheltuielilor.Britanicii, cu vacanţe în străinătate, cheltuiesc aproximativ 10 procente la acest capitol. Irlandezii dau pe excursii şi lasă prin pub-uri 13,5% din cheltuielile lor totale. 

“Polonezii au dezvoltat un turism local, ieftin, cu destinaţii complet necunoscute străinilor."

Cătălin Ghinăraru economist