Jocul SUA-Rusia şi soarta Europei de Est

Jocul SUA-Rusia şi soarta Europei de Est

Care vor fi efectele deciziei americane de a renunţa la scutul antirachetă? SUA renunţă la scutul antirachetă, care ar fi urmat să fie instalat în Europa Centrală. Efectele acestei schimbări de strategie sunt comentate pe ambele maluri ale Atlanticului.

Ceea ce scria cotidianul polonez „Gazeta Wyborcza“ acum câteva săptămâni – şi era negat de partea cealaltă a Atlanticului – s-a confirmat. Gestul este văzut ca un semnal prietenos către Moscova, de care administraţia Obama are nevoie  pentru a rezolva dosarul iranian.

Citiţi şi:

• Obama respinge ideea că "paranoia" Rusiei a dictat renunţarea la scut
• Rusia se opune oricărui plan al apărării antirachetă neconvenit cu ea
• VIDEO Scutul antirachetă, pariul riscant al lui Obama
• Medvedev: "Eu conduc Rusia, nu Putin!"

Liderii vest-europeni, ca şi secretarul general al NATO, au salutat decizia de la Washington, văzând în aceasta o cale de îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova, dar şi o şansă ca Europa, SUA şi Rusia să poată rezolva împreună chestiunea Iranului. Dar ce efecte va avea decizia în regiunea noastră? Va însemna cumva slăbirea angajamentului american în Noua Europă? Se va simţi Rusia încurajată să-şi crească influenţa în zonă?

Publicăm astăzi opiniile a doi specialişti în relaţii externe. Profesorul Dan Dungaciu este expert în spaţiul ex-sovietic. Profesorul Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, este unul dintre autorii scrisorii deschise adresate preşedintelui Obama de către 22 de foşti lideri şi oficiali din statele foste comuniste. Scrisoarea a fost găzduită de publicaţii prestigioase, precum „Financial Times“ sau ziarul polonez „Gazeta Wyborcza“. Foştii lideri din Est i-au cerut preşedintelui să nu slăbească prezenţa americană în estul Europei şi să nu deschidă, astfel, calea către sporirea influenţei ruseşti.

„La 20 de ani de la încheierea Războiului Rece, observăm că ţările din Europa de Est şi Centrală nu mai sunt principalul interes pentru politica externă americană. Rusia a redevenit o putere revizionistă şi (...) foloseşte tactici deschise sau disimulate ale războiului economic, blocaje economice, mită şi manipularea presei“, afirmă semnatarii scrisorii.

Comentariu

Emil Constantinescu

„NATO şi UE riscă să se birocratizeze“

În 2007, ca membru al board-ului Institutului Est-West, am aprobat constituirea unei comisii independente ruso-americane de savanţi care a lucrat doi ani şi în mai 2009 şi-a prezentat raportul. În acest raport se constată că Iranul nu va fi capabil înainte de 2020-2025 să producă rachete balistice intecontinentale care să ameninţe Europa sau SUA. Se mai precizează în raport că Iranul poate produce relativ în scurt timp rachete cu rază scurtă de acţiune.

Sistemul propus acum de Barack Obama este eficient împotriva unui eventual atac iranian, spun specialiştii americani. El poate proteja  Israelul sau Turcia. Pe de altă parte, se apreciază că sistemul poate deveni repede operaţional în apărarea Europei de Est. 

Costurile simbolice ale renunţării la scut vor fi mari mai ales în Cehia, Polonia şi ţările baltice unde poate apărea un sentiment firesc că americanii i-au abandonat ca să liniştească temerile ruseşti. Acest sentiment s-a acutizat după invadarea Georgiei de către ruşi ceea ce a pus NATO într-o situaţie dificilă şi este clar că din punct de vedere strategic Rusia a câştigat. Ceea ce riscă să dispară acum este etosul Uniunii Europene, etosul NATO, mobilizarea ideologică şi emoţională care a stat la baza mobilizării popoarelor pentru extinderea UE şi a NATO.

Uniunea Europeană şi NATO riscă acum să se birocratizeze sau să alunece în soluţii pragmatice fie de ordin militar fie de ordin economic. Asta am vrut să arătăm noi prin această scrisoare. În concluzie, la nivel emoţional decizia administraţiei Obama poate părea o renunţare în faţa Rusiei care să afecteze interesele Europei Centrale şi de Sud-Est, în care se include şi ţara noastră, în timp ce din punct de vedere militar-strategic o apără mai bine.

Comentariu
Dan Dungaciu

 „America nu ne-a abandonat“

Decizia Statelor Unite ar putea încuraja Rusia să-şi sporească influenţa în Europa Centrala şi de Est? Da şi nu. Da, pentru că este evident că, cel puţin faţă de republicanii neoconservatorii al lui Bush, prestaţia democraţilor faţă de Rusia intră pe alt registru. Acest mesaj s-a transmis cu ocazia vizitei lui Obama la Moscova, unde preşedintele democrat s-a dus direct, fără „staţii” de tip Polonia sau ţările baltice. Mesajul dilomatic prin utilizarea acestor „staţii” era că relaţia cu Rusia nu este mai sus decât relaţia Washingtonului cu state din „vechea Europă”.

Obama nu a mai păstrat nici măcar aparenţele mergând direct la Moscova şi trimiţându-l pe Biden, după vizită, într-un „turneu de consolare” în Georgia şi Ucraina.

Nu putem pleca de la ideea că politica lui Bush în regiune este punctul zero al relaţiei cu Rusia şi tot ceea ce este dedesupt reprezintă cedare din partea americanilor. Această interpretare ar fi, evident, abuzivă, de aceea cuvinte ca „trădare”, „adandon”, „conspiraţie” sunt excesive. Nu m-aş hazarda nici să iau foarte în serios entuziasmul ruşilor. El vine şi dintr-un soi de complex amestecat cu orgoliu. Moscova are impresia că, dacă pentru ea SUA este prioritatea maximă de politică externă, la fel stau lucrurile şi la Washington.

Ceea ce e fals! Mizele principale ale americanilor astăzi sunt Afganistanul şi Iranul, iar una dintre mize este şi „Marea Neagră”. Americanii nu au abandonat zona – Polonia va rămâne un pivot crucial al strategiei americane -, dar devine limpede că o vor aborda altfel. Vom vedea pe parcurs cum. Mai ales că, deja, ruşii au anunţat că răspunsul lor la abandonarea temporară a scutului este renunţarea la rachetele din Kaliningrad. În nici un caz Iranul.