Eolienele din Dobrogea, în luptă cu ariile protejate

Controversa privind dezvoltarea proiectelor de valorificare a energiei produse de vânt în zonele incluse în programul "Natura 2000" agită spiritele şi în România În timp ce investitorii

Controversa privind dezvoltarea proiectelor de valorificare a energiei produse de vânt în zonele incluse în programul "Natura 2000" agită spiritele şi în România

În timp ce investitorii şi comunităţile locale susţin că ariile protejate ocupă suprafeţe prea mari, ecologiştii luptă pentru protecţia mediului.

Un avertisment lansat în aceste zile de Grupul Green "New Deal" atrage atenţia asupra faptului că emisiile de gaze cu efect de seră au determinat atingerea unei crize ecologice, recomandând investiţiile în energii regenerabile şi luarea unor măsuri ferme în următorii ani.

În România, în timp ce aprobarea investiţiilor în energia eoliană întârzie, se fac demersuri pentru amplasarea unor termocentrale pe cărbune la Constanţa, Brăila şi Galaţi.

Şapte turbine eoliene în Dobrogea

Răspunzând unei directive a Uniunii Europene, România s-a angajat ca, până în anul 2010, energia provenită din surse "verzi" să reprezinte 33% din consumul naţional. Aceasta presupune că sursele clasice de energie vor fi înlocuite în bună măsură de energiile regenerabile, reconfigurând, astfel, strategiile din domeniul energetic.

Având un pregnant potenţial eolian, Dobrogea este zona cea mai vizată de investitori pentru amplasarea unor centrale care să folosească energia vânturilor.

"România şi-a luat nişte angajamente ferme în ceea ce priveşte promovarea energiilor regenerabile şi orice amânare, pas greşit sau eroare de implementare poate avea consecinţe dure pe care le vom suporta fiecare dintre noi.

Este nevoie de maturitate în analizele şi deciziile noastre astfel încât mediul să nu aibă de suferit şi "energia verde" să devină o sursă mult mai accesibilă", a declarat directorul Agenţiei de Protecţia Mediului Tulcea, Cadâr Bectas.

Cu toate acestea, până în prezent, după mai bine de cinci ani de când febra vântului a cuprins domeniul energetic, în Dobrogea nu sunt amplasate decât şapte turbine eoliene. În acest timp, câteva zeci de kilometri mai la sud, în Bulgaria, imediat cum treci de graniţa de la Vama Veche, te întâmpină păduri de eoliene care "râd în Soare" şi produc energie "curată", spre prosperitatea investitorilor şi a comunităţilor locale pe terenurile cărora sunt amplasate parcurile eoliene.

83 la sută

- din suprafaţa judeţului Tulcea este inclusă în programul "Natura 2000"

Arii protejate pe trei sferturi din Constanţa şi Tulcea

În România, prin programul "Natura 2000" au fost declarate peste o sută de Arii de protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi 273 de Situri de importanţă Comunitară (SCI). Totul s-a făcut într-un timp-record, întregul set de proceduri care a stat la baza declarării ariilor protejate fiind parcurs parcă din zborul păsărilor.

Pentru a respecta toată metodologia impusă de lege ar fi fost nevoie de o adevărată armată de cercetători care să facă monitorizări pe lungi perioade de timp în zonele vizate şi să inventarieze numărul impresionant de specii din flora şi fauna care necesită a fi protejate la nivel naţional sau mondial.

De asemenea, era necesar avizul Academiei Române, elaborarea unor studii complexe în teren, materializate prin lucrări publice de specialitate şi organizarea de dezbateri publice pe marginea propunerilor de creare a zonelor protejate, înfiinţarea unui custode care să delimiteze în teren, prin borne, suprafaţa fiecărui sit în parte. Deşi multe din aceste etape au fost parcurse cu superficialitate, în zona Dobrogei a rezultat o acoperire cu astfel de zone protejate de peste 60% în judeţul Constanţa şi 83% în judeţul Tulcea.

România şi-a luat nişte angajamente ferme în promovarea energiilor regenerabile şi orice eroare de implementare poate avea consecinţe dure
Cadâr Bectas,
directorul Agenţiei de Protecţia Mediului Tulcea

Legea nu interzice proiecte economice în arii protejate

Legislaţia privind ariile protejate incluse în programul Natura 2000 nu interzice dezvoltarea de activităţi economice în zonele respective, dar impune anumite restricţii.

Cu toate acestea, multe proiecte de investiţii întârzie să fie aprobate. Cel mai afectat judeţ din acest punct de vedere este Tulcea, lider incontestabil al zonelor incluse în Programul "Natura 2000", cu peste 83% din suprafaţa sa.

"Este frustrant să tot pierdem bani la bugetul local, pe care l-am putea dezvolta şi folosi spre beneficiul locuitorilor, invocând tot felul de motive puerile, punând piedici şi blocând cu obstinaţie proiectele eoliene. Sper ca investiţia de la Stejaru să se poată realiza cât mai curând şi să devină un model şi pentru altele similare", a declarat primarul comunei Stejaru, din judeţul Tulcea, Dumitru Enache. Edilul local făcea referire la un proiect care propune amplasarea unui parc eolian pe un islaz comunal.

Păreri împărţite

În ceea ce priveşte reacţia societăţii civile, părerile sunt împărţite. Astfel, pe de o parte, organizaţii de mediu precum Societatea Ornitologică Română (SOR) sau Eco Pontica susţin că proiectele care prezintă un minim pericol pentru viaţa păsărilor din ariile protejate nu ar trebui avizate. De cealaltă parte, reprezentanţii Asociaţiei Balcanice de Mediu (BENA) îndeamnă la o abordare mai echilibrată a acestei probleme.

"Ca vechi militant pentru un mediu curat sunt de părere că excesele unor ONG-uri în problematica investiţiilor eoliene în Dobrogea au tentă ecofundamentalistă şi dăunează unui concept sănătos, echilibrat, de promovare a energiilor regenerabile atât de căutate şi dezvoltate în întreaga lume în această perioadă", spune Iuksel Omer, manager proiecte de mediu, membru al BENA.

Este frustrant să tot pierdem bani la bugetul local, pe care l-am putea dezvolta, invocând tot felul de motive puerile, punând piedici şi blocând cu obstinaţie proiectele eoliene
Dumitru Enache,
primarul comunei Stejaru,
judeţul Tulcea

Harta eoliană a României

Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt avute în vedere numai zonele în care viteza medie a vântului este cel puţin egală cu patru metri pe secundă, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul staţiilor meteorologice).

Aceste condiţii sunt îndeplinite în zonele montane, însă aici factorii meteorologici fac dificilă instalarea şi întreţinerea agregatelor eoliene.

În afara zonelor montane, regiunile din România unde viteza vântului atinge şi chiar depăşeşte patru metri pe secundă sunt Dobrogea şi Podişul Moldovenesc.

Pe baza evaluării şi interpretării datelor înregistrate, în România se pot monta instalaţii eoliene cu o capacitate de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an.