Emil Boc: Nimic semnificativ nou pentru drepturile omului de la 1918 încoace

Premierul Emil Boc a spus în mesajul cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Decembrie 2010, că perioada scursă de la 1918 până azi nu a adus în sistemele democratice moderne nimic semnificativ nou în favoarea drepturilor omului şi drepturilor civile.

Redăm mai jos declaraţia integrală a premierului

"La Alba-Iulia, acum 92 de ani, se năştea în spirit România de astăzi, prin voinţa şi hotărârea patrioţilor români din Banat, Transilvania, Ţara Ungurească şi Regat.

Este un semn de conştiinţă onorarea acelor momente ale istoriei noastre cărora le datorăm identitatea ca popor, faptul că avem rădăcini, tradiţie, valori şi un spirit unitar într-o ţară unită.

Adresez, cu acest prilej, un salut plin de respect şi căldură tuturor cetăţenilor României care sărbătoresc 1 Decembrie, Ziua Naţională a ţării noastre. Îi salut, totodată, pe veteranii de război şi pe militarii Armatei Române, activi sau în rezervă, aflaţi pe teritoriul patriei sau în teatre de operaţii peste hotare. Pentru că izbânzile voinţei populare româneşti au trebuit apărate inclusiv prin forţa armelor şi prin jertfă, astfel încât noi, astăzi, să ne bucurăm de existenţa unui stat puternic, independent, suveran, democratic şi liber.

În acest sens, se cuvine să mai evocăm cu mândrie faptul că, în timp ce pe alte meleaguri se puneau bazele unor puteri totalitare, la noi, pe 1 decembrie 1918 lua fiinţă nu doar un mare stat unitar, ci şi un stat revoluţionar, în care vizionarismul celor care l-au gândit consfinţea valorile libertăţii şi democraţiei.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională la Alba-Iulia proclama „libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare", „libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat", „drept de vot direct, egal şi pentru ambele sexe", „desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă". Aproape un secol de la acel moment încă nu a adus, în sistemele democratice moderne, nimic semnificativ nou în favoarea drepturilor omului şi drepturilor civile.

Acestea sunt cele două semnificaţii fundamentale ale Zilei de 1 Decembrie 1918, pe care o celebrăm astăzi: unitatea naţională şi concepţia profund democratică pe care s-a întemeiat România actuală.
Cu acest prilej, aduc un omagiu tuturor celor care au militat pentru Marea Unire şi au contribuit la înfăptuirea acesteia, fie ei intelectuali, artişti, politicieni, militari, preoţi sau oameni de rând.

Totodată, am un mesaj pentru generaţiile de astăzi: să nu uite sacrificiile predecesorii noştri, cinstindu-le memoria, şi să înţeleagă că idealul este cea mai puternică armă şi cea mai sigură garanţie a oricărei reuşite.

Şi fiindcă Ziua de 1 Decembrie nu este o simplă formalitate şi o zi liberă, ci ziua noastră, a românilor, oriunde ne-am afla în lume, vă urez, dragi români, La Mulţi Ani, tuturor!"

Traian Băsescu: la 1918, România a dat o lecţie de maturitate politică

Preşedintelui Românei, Traian Băsescu, a spus la recepţia oferită la Palatul Cotroceni, la 29 noiembrie 2010, cu prilejul Zilei Naţionale a României, că "Rezoluţia Marii Adunări de la Alba Iulia reafirma valorile României moderne: votul universal, libertatea cultelor, libertatea presei, reforma agrară, dreptul muncii şi prevedea că: „Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare". Aceasta este lecţia de maturitate politică şi de generozitate pe care românii o dădeau atunci, şi o pot da şi azi"

Redăm mai jos declaraţia integrală:

"Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor ambasadori,
Distinşi invitaţi,
Dragi români,

Se împlinesc 20 de ani de când 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României. Dar momentul aniversării Marii Uniri este încă din 1918 o sărbătoare de suflet a românilor. Istoria noastră are multe date semnificative, dintre ele 1 Decembrie ne ajută cel mai bine să ne înţelegem istoria şi să ne afirmăm identitatea.

Ziua Naţională este un reper care ne aduce aminte de o istorie în care dezvoltarea naţiunii şi a statului au fost condiţionate de imperiile care ne înconjurau. Din această perspectivă, crearea României Mari putea să pară un miracol. Dar dacă a fost un miracol, a fost unul plătit cu sânge, pe câmpurile de luptă, în Războiul de Independenţă şi în Primul Război Mondial.

Regăsirea tuturor românilor într-un singur stat a fost un proiect care a cerut sacrificii pe care azi ne este dificil să ni le imaginăm. A fost un vis care a devenit realitate pentru că au existat solidaritatea, curajul şi încrederea în justeţea idealului.

Aceasta este lecţia pe care azi o primim de la trecutul nostru, o lecţie importantă pentru viitorul nostru ca naţiune. România poate deveni mai puternică şi mai prosperă făcând apel la valorile care ne-au adus unitatea: determinare, spirit de sacrificiu, încredere în noi înşine.

Este, în primul rând, datoria reprezentanţilor politici să realizeze reforma statului, cum este şi datoria decidenţilor de la nivelul vieţii economice să-şi asume în mod responsabil rolul de vectori ai dezvoltării durabile a României.

Doamnelor şi domnilor,

Provocările sociale şi economice prin care trecem pot fi depăşite doar dacă plecăm de la adevărul despre noi înşine şi de la evidenta necesitate de a ne adapta unei lumi în schimbare accelerată.

Măsurile luate de România pentru a echilibra cheltuielile bugetare în contextul crizei au fost unele extrem de dificile şi, aş spune, foarte dure. Dar ele au permis ţinerea sub control a efectelor crizei. Întârzierea ne-ar fi costat infinit mai mult şi putem să înţelegem costurile întârzierii sau a ezitărilor privind la ceea ce se întâmplă în alte ţări europene.

Nu toate cauzele crizei globale economico-financiare din ultimii ani au fost înlăturate. De aceea, Uniunea Europeană se reformează şi îşi întăreşte mecanismele de guvernanţă economică. Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene trec printr-o înnoire a sistemelor lor economice şi sociale.

Şi în România procesul de modernizare trebuie să continue pentru a deveni mai competitivi, pentru ca prosperitatea să fie reală şi durabilă. Reformele pe care am început să le facem, modernizarea instituţiilor statului, pot fi realizate cu succes dacă românii înţeleg necesitatea lor.
Le mulţumesc tuturor românilor care se alătură acestui efort.

Doamnelor şi domnilor,

În acest moment aniversar îmi doresc ca fiecare dintre noi să reflecteze la faptul că tot ceea ce ne uneşte este mai important decât ceea ce ne desparte. Ne unesc valorile naţionale, ne uneşte dorinţa de a fi la înălţimea spaţiului de civilizaţie, de prosperitate şi de securitate al Uniunii Europene din care facem parte.

1 Decembrie 1918 este adeseori privit numai ca un moment al unificării teritoriale. Dar şi acum, ca şi atunci, celebrăm mai mult decât atât, celebrăm afirmarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti, celebrăm un moment al modernităţii noastre politice.

Rezoluţia Marii Adunări de la Alba Iulia reafirma valorile României moderne: votul universal, libertatea cultelor, libertatea presei, reforma agrară, dreptul muncii şi prevedea că: „Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare". Aceasta este lecţia de maturitate politică şi de generozitate pe care românii o dădeau atunci, şi o pot da şi azi.

Patriotismul nostru este şi trebuie să rămână un patriotism al generozităţii şi al deschiderii către ceilalţi.

Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,

Trecem peste dificultăţi dacă suntem uniţi.
De 20 de ani aniversăm în libertate Ziua Naţională. Avem astăzi datoria de a ne aminti cu toţii că libertatea presupune responsabilitatea fiecăruia pentru propria lui soartă şi responsabilitatea prezentului faţă de viitor.
Am convingerea că, dacă avem voinţa de a acţiona în spiritul responsabilităţii pentru viitorul României, putem privi la anii ce vin cu deplină încredere.

La mulţi ani, România!"