Emil Boc dă liber la buldozere

Lucrările la autostrăzi pe terenurile expropriate vor putea începe imediat ce proprietariilor li se vor vira banii în cont. Ordonanţa urmăreşte urgentarea execuţiei lucrărilor întârziate de contestaţiile expropriaţilor şi de autorităţile locale.

Actul normativ care modifică legea exproprierilor  prevede că, odată stabilit cuantumul despăgubirilor acordate proprietarilor care deţin terenuri aflate pe traseul autostrăzilor şi virarea banilor în cont, drumarii pot intra cu utilajele pe respectivele proprietăţi.

Adrian Ionescu, consilier în cadrul Ministerului Transporturilor, a declarat pentru „Adevărul” că proprietarii îşi vor primi banii pe suprafeţele expropriate în termen de 90 de zile de la data în care vor fi notificaţi.

Concret, proprietarul este anunţat că pe terenul lui va trece o autostradă. Din momentul primirii notificării, se va face plata într-un cont deschis pe numele său la CEC. Din ziua în care banii au intrat în cont, buldozerul va pătrunde pe terenul proprietarului pentru demararea lucrărilor.

„Cetăţeanul poate să nu fie de acord cu suma primită (n.r. - cuantumul va fi stabilit de o comisie de experţi) şi poate face contestaţie. Poate şi câştiga în instanţă, dar în tot acest timp lucrările continuă”, explică Adrian Ionescu.

Primarii nu mai pot modifica Puzul

Dacă suma se mai poate discuta, decizia de a construi pe acea suprafaţă, după ce s-a efectuat studiul de prefezabilitate, nu se va mai putea discuta, în urma noilor modificări aduse la Legea exproprierilor.

„Sunt o serie de măsuri tehnice care vor stopa ingineriile create de unii în scopul păgubirii bugetului de stat. Orice întârziere a lucrărilor dată de o contestaţie de-a vreunui primar care a modificat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) după ce a aflat că prin comuna lui va trece o autostradă va dispărea”, a declarat Adrian Ionescu.

Acesta mai spune că în momentul în care se va face expertiza pe acele terenuri şi studiul de prefezabilitate, orice eventuală plângere legată de decizia de expropriere nu va mai fi luată în considerare.

„Nu trebuie pusă în discuţie cauza de utilitate publică”, spune Ionescu, referindu-se la decizia de a se construi în interes public pe un anumit traseu. 

Referitor la declaraţiile u-nor politicieni care acuză această ordonanţă de încălcarea drepturilor proprietarilor, consilierul Adrian Ionescu spune că „măsurile vizează metodele de despăgubire şi nu se fac modificări ale statutului constituţional al proprietarilor”.

Guvernul Boc a luat săptămâna aceasta o serie de măsuri astfel încât „buldozerele să poată lucra” mai repede pentru construcţia autostrăzilor. 

„Am facilitat procedura prin care se expertizează terenul - se consemnează banii în cont, urmând ca buldozerul să poată lucra - şi am flexibilizat procedura de soluţionare a contestaţiilor de achiziţie publică în domeniul contractelor care vizează autostrăzile, tocmai pentru a nu pierde luni şi ani în şir cu proceduri greoaie.

Procedura contenciosului administrativ a fost cea pentru care am optat, fiind una rapidă, iar instanţele de judecată se pronunţă cu termene foarte concrete”, a declarat şeful Executivului.

Orice întârziere a lucrărilor dată de o contestaţie a vreunui primar care a modificat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) după ce a aflat că prin comuna lui va trece o autostradă va dispărea

Adrian Ionescu,
consilier în cadrul Ministerului Transporturilor

Lucrări împotmolite

Pe tronsonul de autostradă Bucureşti-Ploieşti, constructorul nu poate intra pe o zonă de la limita administrativă Bucureşti-Ilfov, din cauza unor documentaţii de urbanism obţinute de proprietar după efectuarea studiilor de prefezabilitate. Scopul documentaţiilor de urbanism este de a mări preţul terenului.

Pe Drumul Naţional 1, între Bucureşti şi Otopeni, lucrările de extindere la trei benzi de mers au întârziat aproape un an, pentru că autorităţile au căutat, timp de şapte luni, proprietarii terenurilor.

În localitatea Bărcăneşti, de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, ex-proprietarul a plătit cu întârziere despăgubirile proprietarilor, existând riscul ca acţiunea să fie contestată la Tribunal, statul fiind în situaţia de a pierde procesul, iar exproprierea reluată de la zero.

Regimul terenurilor, marea problemă

La baza exproprierilor pentru construcţia de autostrăzi au stat până acum Legile 33/1994, 198/2004 şi 184/2008. Ultimele două au modificat articole din prima lege, însă nu a fost schimbat modul în care se fac despăgubirile.

De multe ori nu se poate afla cine sunt proprietarii. În Legea 184/2008, la articolul 5, alineatul 6, se arată că „Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice şi/sau hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”.

Autorităţile au întâlnit cazuri în care terenurile nu erau intabulate şi nu era cunoscut proprietarul, sau terenul era revendicat de mai mulţi presupuşi moştenitori, iar documentele de proprietate lipseau. Până la rezolvarea acestor probleme, utilajele aşteptau la limita proprietăţii.

În Legea 198/2004, la articolul 9, se mai arată că un expropriat care este nemulţumit de despăgubire „se poate adresa instanţei judecătoreşti în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern” prin care se aprobă declanşarea procedurii de expropriere.

„Nu se modifică regimul general al proprietăţii“

Şerban Viorel Stănoiu, fost judecător al Curţii Constituţionale, afirmă că nu ar fi probleme de constituţionalitate în ceea ce priveşte  ordonanţa, deşi admite că nu a citit textul actului normativ.

„În cazul ordonanţei respective nu consider că se poate vorbi de regimul juridic general al proprietăţii, ca să spunem că era obligatorie modificarea reglementărilor anterioare pe cale organică”, ne-a declarat Stănoiu.

Prin urmare, ordonanţa ar fi fost neconstituţională, dacă prevederile ar fi căzut sub incidenţa regimului juridic general al proprietăţii şi al moştenirii. „Nu cred că ne găsim în situaţia de neconstituţionalitate”, a adăugat fostul judecător al Curţii Constituţionale. (Florin Marin)