Eliberaţi de piraţi, după 10 săptămâni

Eliberaţi de piraţi, după 10 săptămâni

Ruxandra şi tatăl ei, Harit Sarchizian, s-au întors acasă şi au povestit coşmarul de care au avut parte în mâinile somalezilor.Doi dintre cei 11 marinari români de pe nava Victoria răpiţi la începutul lunii mai au ajuns acasă dumi­nică dimineaţă.

„E nemaipomenit de bine acasă. E senzaţional să fii din nou cu picioarele pe pământ. Parcă nu-mi vine să cred“, mărturiseşte Ruxandra Sarchizian, tânăra de 31 de ani care se află acum acasă, în apartamentul din Constanţa, alături de părinţii săi. Mult mai afectat a părut tatăl tinerei, Harit, în vârstă de 64 de ani. Bărbatul părea cufundat în gânduri şi a vorbit foarte puţin. „A fost foarte greu, dar ne-am sprijinit unii pe alţii“, spune el.

Foarte obosiţi şi slăbiţi, cei doi marinari au mărturisit că tot ce-şi doresc este să fie liniştiţi şi să uite ceea ce s-a întâmplat. „Vreau doar să mulţumesc tuturor celor care ­ne-au ajutat şi care au fost implicaţi în salvarea noastră“, afirmă Ruxandra.
Cei doi au fost prizonierii piraţilor somalezi două luni şi jumătate, timp în care au mâncat doar spaghete şi orez. 

„Cel mai greu moment a fost după ce ne-au luat ostatici. Eram de serviciu. O barcă cu vreo nouă piraţi s-a apropiat de nava noastră cu o viteză destul de mare. ­S-au urcat la bord, au tras câteva focuri de armă, apoi au venit în turnul de comandă. Nu a fost nimeni rănit, pentru că toţi ne-am predat în momentul respectiv. Nu avea niciun rost să ripostăm. Era vorba de vieţile noastre“, povesteşte Ruxandra Sarchizian.

„Uneori ne ameninţau că ne omoară“

Cei doi marinari povestesc că piraţii s-au purtat cu ei „acceptabil“. „Au fost şi momente când au ameninţat că ne omoară“, mărturiseşte Ruxandra. Doar credinţa în Dumnezeu şi speranţa că îşi vor revedea familiile le-a ţinut moralul ridicat. „Toată lumea s-a rugat pe navă. Am vorbit de două – trei ori acasă, cu acceptul lor. A fost foarte important că am putut vedea ce fac familiile şi să le spunem că suntem sănătoşi“, spune Ruxandra Sarchizian.

Deşi ostatici, au putut să citească reviste, cărţi şi să vadă filme pe DVD. „Au mai fost şi momente când erau nervoşi şi se vedea asta. Nu ne-au bătut, nu au fost probleme de genul ăsta“, povestesc cei doi marinari. Nu a fost prima oară când Ruxandra şi Harit au trecut prin Golful Aden, dar a fost primul voiaj în care tatăl şi fiica au fost împreună. Până acum nu le-a fost teamă de piraţi. „Anul ăsta e mult mai grav. Fenomenul a luat amploare. Cei care ar putea să controleze fenomenul nu fac nimic“, spune Harit Sarchizian.

Tânăra se pregăteşte pentru următorul voiaj

Curajoasă, Ruxandra spune că deja se pregăteşte pentru următorul voiaj. „Din orice experienţă înveţi câte ceva. Toată lumea spune: «Mie nu mi se poate întâmpla!» Dar se întâmplă, din păcate. Bine că nu a fost mai rău“, afirmă tânăra.

Acum, familia Sarchizian se întoarce la viaţa normală. „E foarte bine cu ei acasă. Fiecare îşi vede de treaba lui şi are sarcini precise. Ruxandra trebuie să se odihnească pentru că-i plecată de nouă luni de acasă“, spune Elena Sarchizian, mama Ruxandrei. Şi bunica tinerei e tare fericită că Ruxandra şi Harit s-au întors sănătoşi acasă. „Am ţinut candela aprinsă pentru ei. ­M-am rugat întruna“, a mărturisit Maria Spânu.

1,8 milioane de dolari a costat eliberarea

Cargoul Victoria, aflat sub pavilion Antigua, încărcat cu orez, a fost capturat la data de 5 mai, la 75 de kilometri sud de portul yemenit Al-Mukalla. Ostaticii – printre care şi 11 marinari români - au fost eliberaţi după ce armatorul german a plătit 1,8 milioane de dolari. La 19 iulie, nava Victoria a ridicat ancora. Marinarii erau liberi şi plecau spre casă.

Am vorbit de două – trei ori acasă, cu acceptul piraţilor. A fost foarte important că am putut vedea ce fac familiile şi să le spunem că suntem sănătoşi.

Ruxandra Sarchizian
marinar