Ei trebuie să-şi taie singuri pensiile!

Parlamentarii, în faţa unui test de imagine

Deputaţii şi senatorii sunt în situaţia de a vota împotriva privilegiilor pe care le au acum. Aproape 200.000 de români sunt beneficiari ai legilor speciale. 27.000 dintre ei au pensii „nesimţite“, pe care premierul Emil Boc vrea să le scadă.

Guvernul a adoptat ieri proiectul de lege privind sistemul public de pensii, potrivit căruia privilegiile de care beneficiau până acum în baza unor legi speciale anumite categorii sociale precum magistraţii,  piloţii civili, diplomaţii sau parlamentarii vor fi mult diminuate. 

Mai citeşte şi:

Ce vor partidele de la viitoarea Constituţie

Potrivit premierului Emil Boc, din cei 5,8 milioane de pensionari din România, 180.000 beneficiază de „pensii de serviciu", obţinute în baza unor legi speciale. 

„Din aceştia, 15% au pensii nesimţite",  a spus premierul.  Este vorba, aşadar, de circa 27.000 de persoane care ar urma să piardă la pensie între 20 şi 80%, dacă noua lege va trece de Parlament.  Cei 27.000 au ajuns să aibă pensii uriaşe, calculate pe baza veniturilor din ultimele luni de activitate. Boc a explicat că toate pensiile de peste 3.000 de lei vor fi recalculate şi diminuate.

Restul de 150.000 de pensionari sunt militari şi poliţişti care au avut grade mai mici şi cărora pensia nu li se va reduce.

Decimarea „pensiilor nesimţite"

Pensiile vor fi recalculate potrivit principiului contribuţiei, adică se va calcula punctajul obţinut prin cotizaţiile la fondul public de pensii, apoi acesta se va înmulţi cu punctul de pensie. Din cei 27.000 de pensionari speciali, 8.197 sunt foşti judecători, procurori, ambasadori, aviatori civili, parlamentari sau foşti consilieri de conturi, ale căror pensii au fost calculate pe legi speciale.

Astfel, pensia magistraţilor, de exemplu, s-a calculat până acum la valoarea a 80% din veniturile din ultima lună de activitate, la fel ca aceea a piloţilor civili. Parlamentarii care au avut un singur mandat primesc acum o pensie cu 20-40% mai mică decât cea cuvenită celor care au avut trei mandate. Pe noua lege, în toate aceste cazuri, se va lua în calcul doar contribuţia de 31,3%  din salariul trecut pe cartea de muncă.

Premierul Boc a declarat ieri că aceste recalculări vor aduce o economie cuprinsă între 500 şi 800 de milioane de euro anual.

Speranţele premierului, la mâna parlamentului

Legea aprobată ieri de Guvern ar putea fi modificată chiar de cei ale căror privilegii sunt tăiate prin această iniţiativă. „În prezent există 516 foşti şi actuali parlamentari care beneficiază de pensii mai mari decât cele care se obţin prin noua lege. Media actuală a pensiilor este de 3.610 lei, iar cea calculată strict din contribuţii, de 2.073 de lei", susţine Cristian Rădulescu, preşedintele Comisiei pentru Muncă din Senat.

O parte dintre cei 516 vor fi puşi în situaţia de a vota o lege care le micşorează pensia. La fel, în Parlament există o serie de senatori şi deputaţi care ar putea beneficia de venituri după retragerea din activitate mai mari decât cele calculate strict pe baza contribuţiilor.

În această situaţie ar putea fi ministrul Apărării, Gabriel Oprea, fost ofiţer, deputatul Eugen Bădălan, care a deţinut mai multe funcţii în Armată, deputatul Marian Săniuţă, fost cadru MApN, Eugen Bejenariu şi Cătălin Voicu, foşti ofiţeri activi sau senatorul Valer Marian, fost procuror. Premierul Emil Boc a afirmat ieri că speră ca Legea pensiilor să fie aprobată până la sfârşitul lunii iunie, însă parlamentarii nu dau prea multe şanse în acest sens. 

Topul pensiilor foarte mari

Marile obstacole ale legii

Hopul va fi în Parlament, pentru că majoritatea formată în jurul PDL este fragilă.

În Senat, prima cameră sesizată, cele mai importante amendamente se vor tranşa în comisia de specialitate, cea de Muncă. Şi celelalte comisii, cum ar fi Juridică sau pentru Drepturile Omului, pot cere să se pronunţe. Apoi urmează votul din plen. Reprezentanţii PSD au anunţat deja că nu vor vota legea şi că vor depune o moţiune de cenzură. Şi liberalii ameninţă că nu dau votul decât dacă le sunt acceptate amendamentele.

În Camera Deputaţilor, cea decizională, reprezentanţii Comisiei pentru Muncă anunţă amendamente legate de vârsta de pensionare sau de corelarea punctului de pensie cu salariul minim. Votul din plenul Camerei va fi decisiv.

Curtea Constituţională se va pronunţa asupra legii dacă va exista o sesizare în acest sens.

Abuzuri eliminate de noua lege

Proiectul de lege a pensiilor prevede egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Vârsta ar urma să crească progresiv până în 2030. Unul dintre abuzurile pe care noua lege îl va îndrepta este acela al pensionării medicale frauduloase. Cifra persoanelor care s-au pensionat pe caz de boală a crescut spectaculos de la 600.000, în 2001, la peste 900.000, în 2009.  Proiectul prevede că, în cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, toate dosarele pensionărilor pe caz de boală trebuie verificate. 

La rândul lor, pensiile obţinute în baza legilor speciale vor fi recalculate în termen de cinci luni de la aprobarea legii. Potrivit premierului Emil Boc, noul proiect rezolvă şi inechitatea raportului de 1 la 100 dintre cea mai mică pensie din sistemul public - 350 de lei şi cea mai mare - 37.000 de lei.

Noul proiect descurajează şi pensionările anticipate.  În 2009, numărul celor care au ieşit din activitate în acest fel a fost de 115.000, de trei ori mai mare decât în anii anteriori.