Efectele noului Plan Marshall pentru România

Peste 700 de milioane de euro, un nou cadou dat de UE României prin reducerea ratei de cofinanţare pentru proiectele europene. Primele efecte aşteptate ale noii scheme de finanţare a UE: deblocarea unor proiecte şi reducerea deficitelor. 

Şase state europene (Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Ungaria şi Letonia) vor mai contribui, din 2012, cu doar 5% pentru proiectele europene, faţă de 15% cât trebuie să aloce în prezent.

Comisia Europeană a întocmit un plan de sprijin financiar pentru statele aflate în dificultate. În total, un ajutor de 2.200 de milioane de euro. Comisia Europeană a numit programul „un fel de Plan Marshall" de relansare economică pentru ţările în cauză. Comparaţia nu respectă însă mărimea sumelor oferite Europei de SUA după Al Doilea Război Mondial când au fost mobilizate 13 miliarde de dolari.

De ce a venit Comisia Europeană cu o astfel de măsură după un pachet consistent de salvare a Greciei şi intervenţii ale Băncii Centrale Europene pe pieţe pentru Irlanda şi Portugalia? Comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş spune că datoriile suverane din Europa pun în pericol proiectele cofinanţate. Potrivit acestuia, autorităţile naţionale au dificultăţi în a găsi resursele necesare pentru contribuţia financiară proprie, lucru care se traduce de multe ori în întârzieri, reduceri de buget sau chiar anularea proiectelor. Noua schemă de finanţare a UE va avea o contribuţie crucială la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi a competitivităţii.

Scad deficitele şi relansează proiecte

Cioloş explică primele efecte ale acestei măsuri excepţionale. „În primul rând, va avea ca rezultat reducerea imediată a deficitelor naţionale. În al doilea rând, va sprijini guvernele în realizarea unei consolidări fiscale inteligente, în locul unor reduceri bugetare drastice. Totodată, cu fiecare proiect în parte, aceste fonduri vor continua să creeze locuri de muncă şi competitivitate, necesare pentru redresarea completă a economiei. Sunt investiţii semnificative", a declarat Cioloş pentru „Adevărul Europa". Această măsură nu va duce la creşterea notei de plată pentru contribuabilii europeni. „Nu sunt bani suplimentari", a spus comisarul pentru politică regională, ­Johannes Hahn. „Dimpotrivă. Este o garanţie că, în loc să fie blocate pentru că nu sunt suficienţi bani la buget pentru a asigura contribuţia naţională, fondurile sunt mai bine orientate către proiectele unde au un impact pozitiv maxim. „După aprobarea măsurii propuse de Comisie de către Parlamentul European şi de către statele membre, România va putea dispune de până la 714 milioane de euro în 2012. 

Ce trebuie să facă Bucureştiul

Măsura de creştere a cofinanţării din partea UE este considerată de cabinetele comisarilor de la Bruxelles ca una care ar putea stimula creşterea economică. La nivel naţional trebuie acţionat în continuare pentru reducerea deficitelor bugetare, fără a periclita redresarea economică. „Apoi, la Bucureşti, autorităţile vor trebui să ia toate măsurile pentru a elimina blocajele şi a reduce birocraţia, astfel încât aceşti bani să poată fi folosiţi eficient de la începutul anului viitor", a adăugat comisarul Cioloş.

Fost comisar UE: Nu mai aveţi timp de pierdut

„Trebuie să acceleraţi investiţiile care vin din partea UE, acum este momentul, nu mai este timp de pierdut. Este foarte important să realizaţi proiecte nu numai pentru perioada care se va termina în curând (sfârşitul anului 2013), dar şi pentru perioada post 2013, cum ar fi marile proiecte de infrastructură, a căror pregătire durează foarte mult", a declarat, pentru „Adevărul Europa", Danuta Hubner, europarlamentar polonez, preşedintele Comisiei REGI a Parlamentului European şi fost comisar pentru politică regională.  Ea a adăugat că România trebuie să aibă proiectele pregătite, să îmbunătăţească administraţia locală, să înveţe de la ceilalţi - statele membre care au poveşti de succes - şi să lucreze în colaborare strânsă cu reprezentaţii Comisiei Europene, pentru că acesta este rolul ei. „Comisia este acolo pentru a ajuta ţări precum România. Eu cred că Guvernul României este foarte conştient de toate aceste lucruri şi mai ales de provocarea pe care o are în faţă. Ce e de făcut acum este clar - trebuie să demareze lucrurile," a spus Danuta Hubner.

"În primul rând, va avea ca rezultat reducerea imediată a deficitelor naţionale. În al doilea rând, va sprijini guvernele în realizarea unei consolidări fiscale inteligente, în locul unor reduceri bugetare drastice."
Dacian Cioloş
comisar european pentru Agricultură

Viteza de absorbţie a României: 0,08% în ultima lună

„De la România (UE) se aşteaptă să folosească banii pe proiecte din care să rezulte o combinaţie bună pentru dezvoltarea infrastructurii, cu inovare şi proiecte pentru politicile moderne", a declarat ieri, pentru „Adevărul Europa", unul dintre oficialii Comisiei. Însă Programul Operaţional destinat transporturilor în România are cea mai mică rată de absorbţie dintre cele 7 finanţate de UE. Până la sfârşitul lunii iulie fuseseră cheltuite 2,8% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013, iar luna trecută nu a fost folosit niciun eurocent.

Comisarul pentru politici Regionale, Johannes Hahn, spune că fondurile vor fi astfel mai bine folosite   Foto: Reuters

Autorităţile de la Bucureşti ar fi putut cere ajutorul Comisiei Europene, pentru experţi care să-i asiste în implementare. "Comisia nu a trimis experţi în România şi, deocamdată, nu a primit nicio cerere de la autorităţile române în acest sens. În Bulgaria există astfel de iniţiative - experţi de la Banca Mondială - dar România încă nu a cerut acest lucru", au precizat oficiali ai Comisiei.

Potrivit ultimelor date ale Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), rata de absorbţie pe toate fondurile alocate României a fost, la sfârşitul lunii trecute, de 13,25%, în creştere cu un procent de 0,08%. România rămâne la coada listei de "consumatori" de fonduri europene a UE. În schimb, măsurile luate de Bulgaria au fost salutate de Comisia Europeană.

Anul acesta, rata medie de absorbţie la nivelul UE este de 27,3%, a declarat, pentru „Adevărul Europa", Ton Van Lierop, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru politică regională. Potrivit acestuia, Comisia aşteaptă ca acest procent să crească spre sfârşitul perioadei 2007-2013, când ţările se grăbesc să cheltuiască banii pe ultima sută de metri. Fondurile cheltu­ite până anul trecut de statele UE prin proiecte cofinanţate reprezintă un sfert din toată suma de care acestea ar putea beneficia. Belgia, Irlanda şi Olanda sunt statele membre cu cele mai bune rate de absorbţie.