Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Andronescu+Miclea = proiect bun pentru Educaţie

adevarul

Publicat: 27.08.2009 20:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 03:06

Pachetele de legi ale învăţământului propuse de Mircea Miclea şi Ecaterina Andronescu au atât plusuri, cât şi minusuri. Specialiştii în educaţie sunt de acord că ambele proiecte de legi reprezintă un pas înainte faţă de situaţia actuală. Ei spun că, din combinarea proiectelor, ar putea ieşi o lege bună.

Timp de o săptămână, „Adevărul“ a prezentat pe larg prevederile din cele două pachete de legi ale educaţiei aflate în acest moment în discuţie. Experţii contactaţi de „Adevărul“ au ajuns la concluzia că ambele au atât părţi bune, cât şi minusuri.

„Mircea Miclea a introdus în proiectul său foarte multe noutăţi bine-venite, dar şi precizia doamnei Andronescu, cu care a elaborat Codul Educaţiei, este necesară. Cred că cea mai bună soluţie ar fi ca cele două legi să fie analizate şi să se aleagă doar părţile bune ale acestora“, a declarat Nicoletta Stoenescu, directoarea Grupului Şcolar „Electronică Industrială“ din Bucureşti.

Şeful Comisiei prezidenţiale pentru educaţie, Mircea Miclea, susţine că legile sale au două puncte tari. Pe de o parte, schimbarea sistemului de evaluare şi curriculumul la dispoziţia şcolii. Pe de altă parte, depolitizarea funcţiilor din învăţământ.

„Evaluarea propusă de mine schimbă implicit şi modul de învăţare şi de predare. În privinţa finanţării am propus finanţarea de bază pe elev, atât pentru învăţământul preuniverstar de stat cât şi pentru cel privat, ceea ce va duce la o concurenţă mai mare în educaţie“, a spus Mircea Miclea.

Marga îl critică pe Miclea

Şeful Comisiei prezidenţiale vrea introducerea grupei pregătitoare de la grădiniţă în ciclul primar. Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei şi rector al Universitaţii „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca, susţine:

„Este o aberaţie să aduci copiii la şcoală la cinci ani. România nu are nevoie acum de extinderea duratei şcolarizării, are nevoie de folosirea mai intensivă a anilor“. El atrage atenţia că mai mulţi ani de învăţământ obligatoriu nu înseamnă neapărat şi educaţie de calitate.

Dezbatere, şi nu asumare

Codul ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, propune adăugarea grupei pregătitoare la cei 12 ani de învăţământ obligatoriu şi testarea elevilor în clasele a IV-a, a VIII-a şi a XII-a. Mihai Şoltuianu, director adjunct la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ din Bucureşti, susţine că, la o primă lectură, Codul Educaţiei nu aduce schimbări fundamentale în învăţământ.

„Nu sunt de acord cu învăţământul obligatoriu de 12 clase. Nu toată lumea trebuie să facă clasa a Xl-a şi a Xll-a. Învăţământul liceal presupune un anumit standard“, spune Mihai Şoltuianu. Acesta susţine că testarea din doi în doi ani a elevilor, propusă de Mircea Miclea, are menirea să-i responsabilizeze pe profesori.

„Testările acestea trebuie să aducă învăţământului un anumit nivel de exigenţă. Iar faptul că sunt date în sistem naţional nu face decât să regleze sistemul de învăţământ“, mai spune Şoltuianu.

Ecaterina Andronescu arată că întregul Cod al Educaţiei aduce schimbări sistemului de învăţământ. „Susţin întreaga lege pentru că are o construcţie logică şi, în ansamblu, aduce modernizarea învăţământului”, arată Ecaterina Andronescu.

Fie că este vorba de legile lui Miclea, fie că este vorba de Codul lui Andronescu, profesorii şi experţii susţin că cel mai bine ar fi ca adoptarea legii educaţiei să se facă în urma unei dezbateri amănunţite şi nu prin asumarea răspunderii Guvernului.

Rectorul ar trebui ales prin concurs

În ceea ce priveşte învăţământul superior, ambele legi propun înfiinţarea unui Registru Matricol Unic în care să fie înregistraţi toţi studenţii. În plus, rudele de până la gradul II nu vor mai putea ocupa funcţii în facultate. Ministrul Andronescu vrea ca examenul de licenţă să aibă obligatoriu două probe, dintre care una scrisă, iar cealaltă constând în susţinerea unei lucrări.

„Codul Andronescu nu aduce schimbări esenţiale comparativ cu ce se întâmplă în prezent. Actualul ministru al Educaţiei propune ierarhizarea anuală a universităţilor, dar aceasta ar trebui făcută după standarde internaţionale”, spune Răzvan Florian, reprezentantul Asociaţiei „Ad-Astra“.

Expertul mai spune că rectorul ar trebui ales prin concurs, aşa cum prevede legea lui Miclea. „Aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru o anumită restructurare a resurselor umane. În prezent, numai 20% din universităţile de stat au performanţe de nivel internaţional, tocmai pentru că nu au oameni bine pregătiţi“, mai arată Răzvan Florian. În opinia specialistului, rectorul este cel care trebuie să-şi formeze echipa.

Varianta Miclea 7Elevii sunt notaţi cu note de la 1 la 10. 7Elevii sunt testaţi din doi în doi ani. 7Plan individual de învăţare. 7Formarea a opt competenţe-cheie. 710 clase de învăţământ obligatoriu. 7Admitere organizată la licee. 7Test PISA la sfârşitul claselor a IV-a, a VI-a şi a IX –a. 7Finanţarea şcolilor în funcţie de performanţe. 7Elevii supradotaţi pot promova doi ani de studii într-un an şcolar. 7Programele şcolare pentru fiecare disciplină se stabilesc pe centre de interes, nelimitativ. 7Bacalaureatul va avea trei tipuri de probe, în funcţie de profilul liceului. 7Înfiinţarea Registrului Matricol Unic pentru studenţi. 7Studenţiii vor da un examen de licenţă şi, în măsura în care Senatul universităţii decide, şi un examen de evaluare a cunoştinţelor. 7Profesorii şi studenţii prinşi plagiind sunt aspru pedepsiţi. 7Demnitarii şi rudele de până la gradul II nu mai au voie să ocupe funcţii în universităţi. 7Universităţile care nu publică numărul de diplome eliberate vor fi sancţionate sever. 7Patru tipuri de masterate. 7Masteratele şi doctoratele vor fi organizate doar de universităţi acreditate. 7Dacă teza de doctorat a fost plagiată, atunci lucrarea se anulează, iar doctorandul nu mai poate urma cursurile doctorale niciodată. 7Salarizarea cadrelor didactice trebuie făcută diferenţiat, în funcţie de performanţele obţinute. 7La fiecare patru ani, un cadru didactic poate solicita un an sabatic consacrat cercetărilor proprii. 7Un cadru universitar care nu are titlul de profesor va obţine promovare şi creştere salarială dacă are continuitate de minimum patru ani şi a publicat cel puţin o cercetare anual în reviste. Varianta Andronescu 7Elevii merg la şcoală numai dimineaţa. 7Au maximum 20 de ore pe săptămână. 7Test PISA la sfârşitul claselor a VI-a şi a VIII-a. 7Elevul poate contesta nota profesorului. 7Organizarea de clase pentru elevii cu performanţe deosebite. 7Pedepsele corporale sunt interzise. 7Bacalaureatul va avea trei probe, în funcţie de profilul studiat. 7În timpul ultimului an de liceu elevii vor susţine două examene eliminatorii, de computer şi de limbi străine. 7Înfiinţează învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă. 7Ministerul Educaţiei ierarhizează anual universităţile. 7Înfiinţează Registrul Matricol Unic în care vor fi înscrişi toţi studenţii de la universităţile de stat şi particulare. 7Examenul de licenţă va avea două probe obligatorii. 7Cinci tipuri de masterate. 7Masteratele şi doctoratele vor fi organizate doar de universităţi acreditate. 7Doctoratul va fi de un singur fel, ştiinţific. 7Dacă teza de doctorat a fost plagiată, atunci lucrarea se anulează, iar doctorandul nu mai poate urma cursuri doctorale niciodată. 7Profesorii vor fi evaluaţi psihologic şi vor urma cursuri de formare profesională o dată la cinci ani.