Economia României, în derivă / Cât va mai creşte euro şi cum a ajuns România în această situaţie

Decizia Curţii Constituţionale, anunţul de majorare a TVA şi răspunsul aşteptat miercuri de la FMI destabilizează economia autohtonă. Incertitudinea că autorităţile vor fi capabile să se încadreze în ţinta de deficit bugetar duce euro la maximul istoric şi face România una dintre cele mai riscante ţări din UE. 

Zarva creată de decizia Curţii Constituţionale (CCR), care a contrazis Guvernul în ceea ce priveşte reducerea pensiilor, creşterea TVA şi maximul istoric atins de euro în cursul zilei de ieri descriu o economie scăpată de sub control. O analiză a agenţiei Reuters arată că autoritatea Guvernului României a fost subminată de CCR într-un moment când „a doua cea mai săracă ţară din UE are nevoie de o conducere puternică să lupte cu recesiunea".

Citeşte şi:
Românii au cumpărat chiar de cinci ori mai mult euro decât într-o zi obişnuită

Mai mult, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a amânat şedinţa de la Bucureşti, iar incertitudinea privind virarea banilor a sporit neîncrederea investitorilor, lucru ce s-a reflectat în prăbuşirea leului, până la 4,3257 lei/euro, cea mai mică valoare de la înfiinţarea monedei europene. Totodată, o analiză a CMA DataVision plasează România pe a doua poziţie în rândul celor mai riscante ţări din Uniunea Europeană, după Grecia, şi a zecea la nivel mondial.

Cât va mai creşte euro?

Analiştii financiari pun deprecierea leului pe seama lipsei de stabilitate economică şi politică şi spun că euro s-ar mai putea scumpi, chiar dacă aceasta nu va fi o tendinţă de durată. „Este normal ca fiind atâta zarvă în jur, cursul să fi fost antrenat în acest joc şi să o ia puţin în sus. Asta nu înseamnă că de acum încolo asta e tendinţa", a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Citeşte şi:

Statul cheltuieşte banul public în dezmăţ

Analiştii ING Bank susţin că banca centrală va lăsa cursul să crească treptat până la un nivel de 4,35 lei/euro, în timp ce analistul Cristian Sima consideră că euro s-ar mai putea scumpi până la 4,5-4,6 lei. Chiar dacă Banca Naţională are rezerve valutare în valoare de aproape 32 de miliarde de euro, o parte din ele venind de la FMI, ea nu va interveni prea curând pentru a salva leul, preferând să încurajeze exporturile (încasări în euro). 

O ţară la mâna FMI

Cum a ajuns România în această situaţie? De la începutul crizei economice, Guvernul nu a luat nicio măsură reală de redresare a economiei, ci s-a împrumutat de pe pieţele externe, de la FMI şi de la Comisia Europeană, cu 19,95 miliarde de euro. Astfel, datoria externă a României a ajuns la peste 30% din PIB.

Aparatul bugetar supradimensionat, sistemul social bolnav şi fiscalitatea plină de hibe au contribuit decisiv la intrarea economiei României pe un făgaş periculos.

Singurul scop al Guvernului în acest moment este obţinerea celei de-a cincea tranşe de la FMI, fără de care România ar putea intra în incapacitate de plată. Însă mijloacele alese, respectiv majorarea TVA de la 19% la 24%, este o măsură care în acest moment va duce la creşterea preţurilor, a numărului de falimente şi, în final, va sărăci populaţia.

Românii, speriaţi de scumpiri

Românii, speriaţi de valul de scumpiri generat de majorarea TVA de la 19% la 24%, s-au grăbit să-şi facă provizii de alimente şi electrocasnice, ca înainte de 1990, potrivit reprezentanţilor principalelor lanţuri de retaileri. Iar asta în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este în continuă scădere, trend ce se va menţine şi în perioada următoare.

Oficialii Carrefour spun că în weekendul trecut, în reţeaua de hipermarketuri a grupului s-a înregistrat un aflux important de clienţi. „Oamenii vin să-şi facă provizii, lucru valabil la produsele alimentare, dar şi la cele electrocasnice", a declarat pentru „Adevărul", Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour.

Şi în reţeaua de magazine electrocasnice Domo, la sfârşitul săptămânii trecute vânzările au crescut cu 30%. „Este normală o astfel de creştere, însă după ce va intra în vigoare noua TVA, se va înregistra o scădere bruscă. Cred, totuşi, că vânzările vor reveni la o oarecare normalitate după aceea", conchide Adrian Olteanu, director la Flanco.

Şi la casele de schimb valutar a fost coadă. Românii au cumpărat de cinci ori mai mulţi euro decât într-o zi obişnuită, potrivit dealerilor. „Pot spune că astăzi singurele operaţiuni au fost de vânzare de euro. Cererea a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât într-o zi obişnuită", a declarat Andrei Sterescu, administrator casei de schimb Luxor, citat de Mediafax.

" Este normal ca fiind atâta zarvă în jur, cursul să fi fost antrenat în acest joc şi să o ia puţin în sus. "
Adrian Vasilescu
consilier guvernator BNR

" Leul se va deprecia, dar nu atât de dramatic. Cred că se poate duce la 4,5-4,6 lei pentru un euro. "
Cristian Sima
analist financiar

TVA mare, putere de cumpărare mică

Istoria TVA ne arată că orice majorare de taxe este însoţită de o scădere a puterii de cumpărare. În perioada 1998-2000, când TVA era de 22% (maximul ultimilor 20 de ani), puterea de cumpărare scăzuse aproape la jumătate faţă de nivelul anului 1989.

Austeritatea, tranşată azi în Parlament

Parlamentul va discuta azi legile austerităţii pentru a le pune în acord cu decizia Curţii Constituţionale. Hotărârea a fost luată, ieri, de Birourile permanente reunite şi respectă dorinţa Guvernului Boc de a avea un vot în Parlament înainte de boardul FMI din 30 iunie.

Parlamentarii PSD şi PNL veniseră ieri hotărâţi să amâne cât mai mult momentul deciziei, folosind situaţia de echilibru între Putere şi Opoziţie din Birourile Permanente. Însă, strategia Opoziţiei, bazată şi pe controversele de natură legislativă, a fost dată peste cap de motivarea Curţii Constituţionale, care are caracter obligatoriu.

Judecătorii Curţii au stabilit că reexaminarea actelor normative trebuie realizată în şedinţă comună a celor două Camere. Ori, unii dintre reprezentanţii PSD şi PNL susţineau că legile trebuie rediscutate separat de Senat şi Camera Deputaţilor, ceea ce ar fi făcut imposibilă adoptarea lor până azi.

Pe de altă parte, Curtea a stabilit că Parlamentul va reexamina numai dispoziţiile declarate neconstituţionale - adică tăierea pensiilor cu 15% şi recalcularea pensiilor speciale ale magistraţilor. Parlamentarii PSD şi PNL susţineau că pot interveni şi pe alte articole decât cele declarate neconstituţionale, în special cel care prevede tăierea salariilor. De altfel, nu ar fi fost prima dată când Parlamentul modifica şi alte articole decât cele declarate neconstituţionale.

După votul de azi, preşedinţii celor două Camere vor trimite legile la promulgare preşedintelui Traian Băsescu.

Pensia, un drept câştigat

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar, se arată în motivarea Curţii Constituţionale. Magistraţii mai spun că dreptul constituţional la pensie nu poate fi afectat de proasta gestionare a bugetului.

Ei precizează că o asemenea decizie "nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazandu-se, însă, tot pe principiul contributivităţii". Magistraţii mai spun că invocarea siguranţei naţionale ca argument pentru tăierea pensiilor şi a salariilor contravine flagrant Legii fundamentale.

Au mai contribuit Dan Străuţ, Iulian Buduşan