Ecaterina Andronescu: Ne trebuie criterii de performanţă pentru dascăli

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, afirmă că bacalaureatul şi tezele unice au ajuns să fie examene nerelevante. Ecaterina Andronescu şi-a stabilit priorităţile mandatului său. Printre acestea se numără introducerea criteriilor de performanţă în educaţie, concomitent cu majorarea salariilor.

Adevărul: Se spune că mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice nu ar fi fost cuprinsă în buget.

Ecaterina Andronescu:  Cine spune?

Sunt declaraţiile unor surse din minister, citate de agenţiile de presă şi am vrea să ştim în ce măsură ele sunt adevărate.

Domnul Pogea a prezentat săptămâna trecută proiectul de buget în viziunea Ministerului de Finanţe. Era greu să vezi fiecare ordonator de credit. De ce? Pentru că prezentarea era făcută pe capitole foarte mari.

De exemplu, cheltuieli salariale cu personalul bugetar. În tot sistemul bugetar sunt peste un milion şi jumătate de angajaţi. Noi în învăţământ avem circa 300.000. Domnul Pogea  spune că erau creşterile salariale cuprinse în această sumă globală pe tot ce înseamnă bugetar. 

Aveţi vreo îndoială că nu va fi acordat 6% din PIB pentru educaţie?

Eu nu am o îndoială, pentru că totuşi avem o lege şi trebuie să o respectăm. Prin urmare, vom avea 6% din PIB. Trebuie. Singura mea îngrijorare e că nu s-a făcut încă o estimare a efectelor crizei în 2009.

Până acum ştim că în 2008 am avut un deficit bugetar extraordinar de mare şi că sunt circa 7 miliarde de euro de acoperit din deficitul pe anul trecut, an în care a fost o creştere economică importantă. Anul acesta, calculele economice se fac pe o creştere de 2,5% . Aceasta este proiecţia bugetară pe care a făcut-o domnul Pogea.

Comisia Europeană, pe de altă parte, este mai sceptică şi ăsta e şi punctul care mă îngrijorează pe mine.

Ce veţi face dacă nu veţi obţine 6% din buget?

Păi este prematur să-mi puneţi această întrebare. Deocamdată, suntem la momentul la care încercăm să avem acest procent pentru care legea ne sprijină. Există pactul pentru educaţie semnat de toate partidele parlamentare. 

O să încerc să insist ca legea să fie respectată. Eu sunt un om luptător. Nu vreau să mă derobez de răspunderea asumată şi voi lupta până la capăt pentru acest obiectiv.

Ce urmează după majorările salariale?

Simultan cu creşterile salariale trebuie introduse în  sistemul de învăţământ criteriile de performanţă. Lucrăm acum la aceste criterii, urmând ca, poate chiar din semestrul doi, să introducem aceste criterii experimentale şi să le introducem ca obligatorii de la începutul anului viitor. Ne gândim la criterii care să poată cuantifica activitatea profesorului la clasă şi în afara clasei.

Ce se va întâmpla cu profesorii care nu vor îndeplini aceste criterii?

Nu urmăresc prin introducerea acestor criterii să-i scoatem pe profesori din sistem. Avem un scop: să creştem performanţa. Deci nu urmărim să-i pândim pe cei care nu-şi fac datoria, dar urmărim ca profesorii să-şi facă datoria la clasă.

Există aşa cum ştiţi într-o perspectivă nu prea îndepărtată nu numai intenţia, ci şi dorinţa de a ne duce cu legile învăţământului în Parlament şi cred că în aceste legi vor fi mai multe schimbări. Pentru că nu poţi să iei nicio măsură, nici din punctul de vedere al recunoaşterii unei munci de succes şi nici sancţiuni dacă nu ai prevederi legale.

Ne puteţi da un exemplu de modificare?

Eu cred în acest moment că bacalaureatul a devenit nerelevant, iar de tezele cu subiect unic ce să mai spunem! Conţinutul procesului de învăţământ prin curriculum trebuie să creeze competenţe, şi nu să însemne acumulare de informaţie cu care elevul nu ştie ce să facă.

 Şi este absolut obligatoriu să existe o coerenţă de la grupa pregătitoare la ultima clasă de liceu. Trebuie să esenţializăm informaţiile pe care elevul le primeşte la şcoală şi apoi trebuie să stabilim cum facem evaluarea elevului.

Avem un scop: să creştem performanţa. Urmărim ca profesorii să-şi facă datoria la clasă

Ecaterina Andronescu
ministrul Educaţiei

Diplomele să fie valabile în străinătate

Ecaterina Andronescu spune că e mai interesată ca absolvenţii români să fie recunoscuţi în întreaga lume decât să avem universităţi în top 500. De ce? „Motivul pentru care vreau asta e simplu. Noi nici nu aveam cum să intrăm în clasamentul Shanghai, pentru că existau acolo două lucruri cu o pondere foarte mare,  pe care noi n-avem cum să le avem.

O dată era vorba de câţi laureaţi ai premiului Nobel avem. Iar a doua oară, era vorba despre ponderea investiţiilor pe ultimii ani în universitate. Or, când s-a făcut  clasamentul ăsta, aproape  că n-aveam investiţii în universităţile româneşti”, declară ministrul.

Andronescu susţine că are un alt barometru, şi anume solicitarea studenţilor într-o universitate străină. „Asta înseamnă că  universitatea nu este de slabă calitate. Mă interesează acest lucru mai mult decât clasamentul.

Dar nu pot să fiu ipocrită şi să spun că nu mi-ar plăcea să avem toate  universităţile în top 500”, mai afirmă Andronescu. Dar, mai adaugă ea,  poziţionarea într-un top nu e chiar aşa un lucru important.

Ministru pentru a doua oră

Ecaterina Andronescu s-a născut pe 7 aprilie 1948, în localitatea Malovăţ din  judeţul Mehedinţi. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială de la Politehnica din Bucureşti. E doctor în ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice.

În 1972 a devenit profesor universitar la facultatea absolvită. Din 1989 până în 2004 a ocupat, pe rând, funcţiile de prodecan şi decan al facultăţii unde lucra.

În 2004,  devine rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Tot în 2004 a fost aleasă preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România. În 1996, devine  membră PSD, iar din 1997 este membră a Consiliului Naţional PSD.

A avut mai multe mandate de deputat:  1996-2000, 2000-2004, 2004-2008.

A mai lucrat la Ministerul Educaţiei, unde, între 1995 şi 1996, a fost secretar de stat pentru învăţământul superior. În perioada 2000-2003 a mai fost ministru al Educaţiei.

Ministrul Andronescu speră ca premierul Boc să sprijine Educaţia  Foto: Agerpres

Profesorii de sport, încurajaţi să-şi ţină orele

Veţi reintroduce examenele de admitere la liceu, aşa cum au cerut unii directori?

Nu exclud varianta admiterii. Dar e foarte greu să spunem acum, să dăm verdicte, pentru că o procedură legislativă parcurge mai multe etape şi nu depinde forma finală a legii numai de tine.

Cînd vorbiţi de esenţializare a cursurilor aveţi în vedere o scurtare a programei şcolare de balast?

Da, categoric. Un proces de separare a ceea ce este important de ceea ce este mai puţin important. Am dat de foarte multe ori exemplul acesta cu chimia. În ciclul gimnazial elevul învaţă despre orbitarea atomului. Nu cred că lucrul acesta este esenţial pentru el, îi încarcă memoria, mulţi nu înţeleg.

Şcolarii din acest ciclu ar trebui înarmaţi cu foarte multe cunoştinţe despre cum să te fereşti de substanţele chimice, care sunt binefăcătoare şi care nu, ce sunt îngrăşămintele şi care este rolul lor, ce este o apă curată şi cum s-o deosebeşti de cea care are nitriţi, ce este aerul curat şi aşa mai departe. Adică lucruri extrem de utile.

Aveţi în vedere creşterea numărului de ore de sport în programa şcolară?

Profesorii mei de sport de la Colegiul Traian din Turnu Severin erau extraordinar de implicaţi în ceea ce înseamnă mişcarea sportivă. Aveam echipă de atletism, de baschet, de gimnastică, de handbal, e adevărat că nu avem un club sportiv, dar profesorii noştri erau cei care dezvoltau aceste abilităţi.

Prin ele te dezvolţi ca persoană, îţi dezvolţi spiritul de competiţie, înveţi să lucrezi în echipă, ai numai de câştigat. Eu, dacă aş putea să fac ceva în această direcţie, asta aş vrea să fac. Să-i încurajez pe profesorii de sport să dea măsura meseriei lor, pentru că nu este una pe care s-o faci între alte discipline, ci este una importantă pentru sănătatea şi dezvoltarea personală a fiecăruia dintre elevii noştri.

Nu sunt de acord cu cei care se scutesc de educaţie fizică. În afara celor care au probleme de sănătate, bineînţeles. I-aş îndruma şi pe părinţi să-şi dea copiii să facă sport.

„Cei performanţi să stea liniştiţi!”

În ce măsură liceele vor putea să-şi angajeze direct profesorii?

Vom încerca să facem o lege care să dea stabilitate sistemului şi pe care să nu fie nevoie să o schimbăm cel puţin 12-14 ani. Încercăm să promovăm pachetul legislativ până în luna aprilie, în aşa fel încât să îl scoatem din Parlament înainte de sfârşitul sesiunii şi să avem aceste noi reglementări pentru anul şcolar 2009-2010.

Veţi concedia 20% din personalul ministerului?

Organigrama se va reface  după modelul ţărilor din Vest: Italia, Franţa, Germania, Anglia. Încercăm să ne modernizăm. Formarea continuă va fi o nouă direcţie. Nu avem acum elementele pentru a ne  argumenta cifra de şcolarizare şi atunci o construim pe informaţii pe care le avem din piaţa muncii , informaţii care nu sunt însă adunate cu acest scop. Şi atunci am propus o direcţie care să se conecteze cu agenţiile judeţene de ocupare.

Ce se va întâmpla în urma descentralizării? Profesorii vor ajunge să depindă de primari?

Eu cred că trebuie să clarificăm nişte lucruri. Trebuie clarificat cadrul general al descentralizării. Este nevoie să extindem descentralizarea, să dăm autonomie şcolilor şi să familiarizăm şcoala, autorităţile locale cu demersurile pe care şi le asumă. Trebuie să separăm partea de administraţie de partea de învăţământ.

Cine se ocupă de administraţie trebuie să depindă de primării, iar componenta didactică să se ocupe numai de educaţie. Cred că şi inspectoratele trebuie derobate de partea administrativă. Acest lucru este extrem de important acum: să creştem performanţa sistemului şi calitatea.

În ce măsură vor mai fi politizate aceste structuri? Veţi pesediza ministerul? Până la ce nivel veţi face schimbări?

Vom înfiinţa acele direcţii de care vă vorbeam mai devreme şi cei care au performanţe nu trebuie să aibă niciun fel de teamă. Încurajez performanţa pentru că îmi dau seama că fără performanţa inspectorului general pot să fiu eu superministru, nu-i suficient.

Rolul lui acolo e foarte important. Le spuneam că sunt miniştrii Educaţiei la ei în judeţ aşa cum directorul de şcoală trebuie să înţeleagă că este ministrul Educaţiei în şcoala respectivă. Fără să accept şi într-un caz, şi în celălalt abuzul de putere pe care  îl dezavuez.

Cine ar trebui să se ocupe de siguranţa în şcoli?

Avem o Lege a creşterii siguranţei în şcoli pe care eu însămi am elaborat-o după incidentele de la Liceul Jean Monet din 2003 şi cel de la Şcoala Centrală. Legea este în vigoare şi eu am rugat direcţia de învăţământ preuniversitar să alerteze toate şcolile şi să le reamintească şi inspectoratelor.

Se face o bază de date la nivel de inspectorate referitor la acest subiect? În unele şcoli s-a cerut părinţilor să completeze fişe cu informaţii referitoare la venitul pe membru de familie.

Informaţiile legate de resursele financiare ale familiei nu au legătură cu siguranţa elevilor. Poate au vrut să încerce să evalueze riscul şi sigur în momentul în care provii dintr-o familie monoparentală, cu venituri limitate, riscul e mai mare. Nu-mi dau seama. Cred că au indus mai multe suspiciuni.

Cum comentaţi imaginile difuzate la televizor în care profesori de la o universitate dansau lasciv şi făceau striptease?

Nu cred că este prea mult de comentat. Aş trage un semnal de alarmă. Profesorul este profesor şi în şcoală, şi în afara ei. Deci tu ca dascăl ai obligaţia să respecţi rigorile acestei meserii. Nu poţi să uiţi că eşti profesor mereu, şi când nu mai eşti în şcoală. 

Există autonomie universitară, deci ce se poate face cu aceşti profesori? 

Au făcut atât de mult rău imaginii şcolii româneşti încât ea nu poate fi spălată prin sancţiunea pe care ei o vor primi. Şi aici probabil că va trebui să avem prevederi legale mai aspre. Cine nu înţelege este liber să-şi găsească de lucru în altă parte.

Este nevoie să dăm autonomie şcolilor şi să familiarizăm şcoala cu demersurile pe care şi le asumă

Ecaterina Andronescu
ministrul Educaţiei

Doamna Andronescu a pregătit pachetul legislativ  Foto: Lucian Muntean