EXCLUSIV Senatorul interlopilor a fost dat în primire de CNSAS, dar a fost „albit” de instanţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Senatorul UNPR Cezar Măgureanu (stânga) şi Butoane, la petrecerea sa din 2009, dând bani maneliştilor (dreapta)
Senatorul UNPR Cezar Măgureanu (stânga) şi Butoane, la petrecerea sa din 2009, dând bani maneliştilor (dreapta)

Un complet de trei judecători de la Secţia de Contencios Administrativ de la Curtea Supremă au respins cererea CNSAS de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii, în cazul senatorului UNPR Cezar Măgureanu.

Membrii completului de judecată au fost Niculae Măniguţiu- preşedinte, Iuliana Puşoiu şi Carmen Sîrbu. Decizia a fost dată la începutul acestui an, la 13 ianuarie 2011. Iuliana Puşoiu este cercetată de DNA în dosarul „Mită al Curtea Supremă", alături de şefa Secţiei de Contencios Administrativ, Gabriela Bîrsan.
Cele două judecătroare sunt acuzate că ar fi primit de la avocata Claudia Gherbovan - Silinescu şi de la omul de afaceri Gabriel Chiriac, cadouri scumpe, constând în bijudetii, bilete de avion şi excursii exotice, dar şi suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurante de lux.
La rândul său, Măniguţiu este verificat pentru posibile fapte de corupţie după ce procurorii au descoperit că locuieşte cu chirie în apartamentul avocatului Radu Silinescu Gherbovan, soţul Claudiei Gherbovan Silinescu.

CNSAS: senatorul a fost recrutat în 1977

CNSAS susţine că senatorul Cezar Măgureanu a fost recrutat în anul 1977, „în scopul cunoaşterii cetăţenilor români şi străini ce manifestă preocupări pentru a-şi crea relaţii cu militarii şi membrii lor de familie în scopul exploatării informative a acestora". Actualul senator ar fi continuat colaborarea cu Securitatea în 1980, când era student la Academia de Studii Economice. Atunci ar fi dat relaţii despre colegii săi de facultate, dar şi în 1984, când a fost angajat economist la Întreprinderea de Industrializare a Laptelui din Giurgiu. „Domnia sa a semnat un angajament la data de 05.05.1977. A avut numele conspirativ de informator: „Ilie Valentin", respectiv „Valentin"", susţine CNSAS.

„A semnalat despre un militar"


„Pe timpul stagiului militar, din proprie iniţiativă, a semnalat despre un militar care avea o prietenă fugită în străinătate", scria ofiţerul care susţinea că l-a coordonat informativ pe Măgureanu. Potrivit actelor depuse de CNSAS, actualul senator a fost folosit pentru supraveghearea informativă a unora dintre colegii de facultate.

Măgureanu : „E prima dată când aud"

Contactat telefonic, în 2009, de reporterii „Adevărul", senatorul Cezar Mircea Măgureanu a declarat că nu-şi aminteşte să fi dat declaraţii la Securitate. „Nu am semnat niciodată un angajament la Securitate, e prima dată când aud de aceste nume conspirative. Am fost verificat de CNSAS de mai multe ori, dar am primit certificat de necolaborare. Nu am cunoştinţă de dosarul de la Curtea de Apel.", a spus Cezar Mircea Măgureanu.

La sfârşitul anului 2008, CNSAS a decis sesizarea Curţii de Apel Bucureşti cu dosarul lui Cezar Măgureanu, instanţa urmând să constate dacă acesta a făcut poliţie politică.
Măgureanu a fost apărat în acest proces de avocatul Sergiu Andon. El a arătat în instanţă că delaţiunile nu ar fi lezat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În ianuarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti a decis respinegerea cererii CNSAS.

Motive de recurs: senatorul a furnizat informaţii

CNSAS a contestat decizia şi a explicat că senatorul Măgureanu a furnizat informaţii despre atitudini sau acţiuni potrivnice regimului comunist, fapt care a fost demonstrat cu prisosinţă de conţinutul notelor întocmite de acesta în care se făcea referire la „atitudini necorespunzătoare din partea studenţilor străini din grupa sa de studii".
De asemenea, Consiliul a mai arătat că datele furnizate despre colegi de către Măgureanu „au constituit baza unor informări pentru conducerea unităţii şi pentru factorii educaţionali şi de decizie din facultate".

Turnătoriile sunt „aprecieri laudadative"

Completul Măniguţiu, Puşoiu şi Sîrbu au arătat că în acest dosar, turnătoriile lui Măgureanu conţin, potrivit judecătorului care a analizat la Curtea de Apel Bucureşti, „informaţii despre mai multe persoane, sub forma unor aprecieri laudative la adresa unora în ceea ce priveşte activitatea profesională."
„Existenţa unor sintagme ca „ţinută ieşită din comun", „anturaj neserios" în documentele depuse la dosar în susţinerea acţiunii formulate este irelevantă pentru ceea ce s-a urmărit prin reglementarea în discuţie şi anume aceea de a se constata calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii de către instanţa de judecată la cererea CNSAS", se arată în motivarea ICCJ.


Curtea Supremă: CNSAS a adus probe insuficiente

Curtea a mai explicat că CNSAS nu arată în concret ce critici aduce modului de abordare al instanţei de fond, rezumându-se la a invoca dreptul la viaţă privată, considerat a fi fost încălcat prin acţiunile lui Măgureanu şi considerând că acesta „putea şi trebuia să conştientizeze posibilele urmări ale informaţiei furnizate".
Înalta Curte a apreciat ca insuficiente probele aduse în faţa instanţei de judecată pentru a se constata că senatorul Cezar Măgureanu are calitatea de colaborator al Securităţii.

Legături periculoase

Reamintim că fiica senatorului Măgureanu, Raluca, şi ginerele său, Sorin Găzdac, au fost giraţi de interlopul Octavian Grecu, zis „Butoane" penttru un credit de 300.000 de euro luat de la o bancă din Giurgiu. „Butoate" ar fi şeful clanului din care face parte şi Ionuţ Tănăsoaia, cel care i-ar fi aplicat lovitura mortală baschetbalistului american Hardy Chauncey.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite