EXCLUSIV Cum a semnat directorul Operei din Cluj, Rareş Trifan, un contract cu el însuşi

Rareş Cristian Trifan

Directorul Operei Naţionale Române din Cluj- Napoca, Cristian- Rareş Trifan a fost trimis ieri în judecată fiind acuzat de infracţiunea de conflict de interese. Procurorii Parchetului Curţii de Apel Cluj susţin că Trifan, în calitate de director general al Operei Naţionale Române din Cluj -Napoca, a încheiat în 23 februarie 2009 un contract cu sine însuşi, în calitate de regizor, având ca obiect regizarea unei cunoscute opere.

Potrivit rechizitoriului, Cristian- Rareş Trifan a fost angajat la data de 9 iulie 2007  în calitate de director general  al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, funcţie pe care  o ocupă şi  în prezent. Opera Naţională Română din Cluj-Napoca este o instituţie publică de cultură ce funcţionează în subordinea şi sub autoritatea  Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, fiind inclusă în anexa 2, poziţia 30, la Hotărârea Guvernului nr. 9/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în vigoare în cursul anului 2009.

„Forţa destinului”, de Giuseppe Verdi

La data de 23 februarie 2009 învinuitul Trifan Rareş Cristian a încheiat contractul înregistrat cu numărul 464/23.02.2009, în calitate de director general şi reprezentant al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, pe de o parte şi în nume propriu, în calitate de regizor, pe de altă parte, având ca obiect regizarea spectacolului „Forţa destinului” de Giuseppe Verdi.

Potrivit contractului respectiv învinuitul, în calitate de regizor, cesiona exclusiv în favoarea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, instituţie pe care o reprezenta în calitate de director general, regia artistică, concepţia artistică şi montarea pe scenă a spectacolului cu opera „Forţa destinului”, în schimbul unui onorariu de 7.250 de euro brut la cursul BNR din data plăţii. Ulterior învinuitul a regizat spectacolul respectiv, încasând onorariul stabilit prin contract.

Sindicaliştii au denunţat conflictul de interese

Ancheta a fost demarată în acet dosar după ce la data de 29 iunie 2010 Sindicatul „Transilvania Art” din Opera Naţională Română Cluj-Napoca, a denunţat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj faptul că Trifan a săvârşit infracţiunea de conflict de interese cu ocazia încheierii contractului menţionat.

Trifan nu a dat declaraţii la Parchet

În cursul urmăririi penale Trifan a uzat de dreptul la tăcere, însă în memoriile depuse prin avocaţi a susţinut, în esenţă, că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, deoarece nu are calitatea de funcţionar public (sau că a fost în eroare cu privire la această calitate), că nu a acţionat cu intenţia de a obţine un folos material pentru sine cu ocazia încheierii contractului şi că avea obligaţia să realizeze spectacolul respectiv, deoarece îşi asumase acest obiectiv prin proiectul de management, situaţie în care nu avea altă cale de urmat, în condiţiile în care, în calitate de director general avea atribuţia de a încheia acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, neavând un director adjunct care să-l înlocuiască.

Parchetul: „Dacă nu ar fi urmărit obţinerea unui folos material, ar fi acceptat să regizeze opera respectivă cu titlu gratuit”

Potrivit procurorilor, apărările învinuitului sunt neîntemeiate şi nu pot fi acceptate, acestea  având la bază un fals raţionament. „Susţinerea învinuitului în sensul că  prin încheierea contractului nu ar fi urmărit obţinerea unui folos material pentru sine, este evident nefondată.

Dacă într-adevăr învinuitul nu ar fi urmărit obţinerea unui folos material, ar fi acceptat să regizeze opera respectivă cu titlu gratuit”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Avocat: „Această practică este relativ răspândită”

Sergiu Bogdan, avocatul lui  Rareş Trifan a declarat astăzi agenţiei Mediafax că directorul nu a încălcat nicio lege, iar contractul pentru care este cercetat a fost verificat de Ministerul Culturii, care a constatat că este în „perfectă legalitate”.

„El nu este funcţionar public şi această practică este relativ răspândită. Sunt multe situaţii când un director al unei instituţii de cultură realizează acte de cultură în instituţia respectivă. Nu există o interdicţie ca şi în cazul funcţionarilor”, a declarat avocatul.