EXCLUSIV VIDEO Cămătarii fac averi pe timp de criză: cum negociază cămătarii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Relansată de izbucnirea crizei economice, cămătăria face tot mai multe victime. Mulţi dintre cei care cad în capcană se sinucid, alţii se resemnează, rămânând cu familiile în stradă. Reporterii „Adevărul“ au realizat un incognito cu un cămătar care a propus un „contract“ prin care, pentru 10.000 de euro, îţi poate lua oricând casa pusă garanţie.

Mai citiţi şi:

S-au sinucis de teama cămătarilor
Băimărenii îşi pierd casele în afaceri ilegale
Cluj: Cămătari prinşi la Cluj (VIDEO) UPDATE

„Acord împrumuturi în condiţii avantajoase şi legale, cu dobândă foarte avantajoasă şi flexibilă, cer şi ofer seriozitate, garanţie, în toată ţara. Pot oferi orice sumă. Pentru detalii…”.

Astfel de anunţuri umplu rubricile de „Mică Publicitate” ale ziarelor centrale şi de provincie. Cei care apelează la astfel de servicii financiare sunt tot mai mulţi în contextul crizei economice şi a condiţiilor tot mai grele de a obţine credite bancare.

Fără nicio lege care să condamne cămătăria, avocaţii victimelor puteau încerca, până acum, tragerea la răspundere penală a infractorilor doar în cazul în care ameninţările acestora ajungeau până la violenţe fizice sau şantaj. Situaţia nu pare a fi mai luminoasă nici pe viitor.

Noul Cod Penal nu menţionează explicit cămătăria, iar referirile la faptele ce ar putea constitui infracţiunea sunt extrem de rare şi vag formulate. 


Vezi în dreapta prima parte a negocierii unui împrumut de la un cămătar, filmată de reporterii “Adevărul” cu camera ascunsă.


Negocierea

Ca să ajungi la tratative cu un cămătar nu ai nevoie de relaţii sau recomandări. Deschizi internetul, tastezi „Ofer împrumut” şi prima pagină în seria de căutări îţi oferă poarta telefonică spre reglarea aparentă a problemelor financiare. La primul număr, din prima listă apărută, ne răspunde în şoaptă un domn. Află ce sumă dorim şi se mai destinde.

Ba chiar ne invită la tratative, în 40 de minute, la „staţia de gaz de dincolo de calea ferată din Pantelimon”. Convenim, până la urmă, să ne vedem în Piaţa Obor. Printre vânzătorii de carpete cu motive vânătoreşti şi ghicitoarele în palmă, „creditorul” începe să-şi expună oferta.

Partea a doua a negocierii


Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/camatarfilmpart2(1).flv width=350 height=280 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false



Suma convenită, doar în acte

Expunerea este succintă. Domnul Ovidiu, cum s-a prezentat, ne poate da 10.000 de euro, însă perioada de rambursare nu poate depăşi jumătate de an. Dobânda lunară este de 10% din valoarea împrumutului, iar la finalul perioadei scadente se returnează întreaga sumă. Cu alte cuvinte, pentru 10.000 de euro împrumutaţi, ar trebui returnaţi, după şase luni, exact 16.000 de euro.

Garanţia o reprezintă un ipotetic apartament cu două camere, situat în zona Politehnicii. Cămătarul ne explică apoi cum decurge semnarea contractului în faţa unui notar: „Plătiţi actele şi, în prima lună, de fapt în clipa în care eu v-am dat cei 10.000 de euro, vă dau de fapt 9.000, pentru că 1.000 de euro vi se opreşte pe loc. Se consideră că luna aia nu mai daţi
banii”.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/camatarfilmpart3.flv iurl=/editor_files/Image/camatarul.jpg width=350 height=280 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=right dispPlaylist=none playlistThumbs=false

                                    Partea a treia a negocierii

„Cu ochii închişi o vând!“

image

Celebrii cămătari Vasile (stânga) şi Constantin Balint  nu au putut fi nici măcar acuzaţi pentru acordarea de împrumuturi cu camătă, ei fiind arestaţi pentru tâlhărie şi şantaj  Foto: Mediafax



Domnul Ovidiu Luţaş, cum se prezintă el, nu duce lipsă de cereri de „credite”. Mai ales în perioada asta, în care criza economică face ravagii.

„Am avut un împrumut, acum o lună, de 150.000 de euro. Clientul zice, «Domne, banca nu-mi dă. Am un transport, să aduc marfă din Elveţia în România».

Suma asta, 150.000 de euro, într-o lună, înseamnă o dobândă de 15.000 de euro.  Acum, hai să vedem ce vrei dumneata!”, se adresează el reporterului care pretindea că vrea un împrumut. Cere detalii despre apartamentul care va trebui să fie pus garanţie pentru credit.

Îşi exprimă motivele pentru care are temeri să accepte orice: „Că dacă, de exemplu, e garsonieră confort III, 10.000 de euro nu ţi-i dă nimeni. Dumneata poţi să spui, «A, să fie sănătos, să-mi ia garsoniera». Eu ce să fac cu ea?”.

În acest caz însă nu există nicio problemă. După identificarea teoretică a zonei în care se află presupusul imobil, cămătarul se linişteşte.
„Nu-mi fac probleme. Cu ochii închişi, 20.000 de euro”, susţine  cămătarul.

image
image

Sistemul juridic românesc este destul de vulnerabil în privinţa infracţiunii de cămătărie.

image


Gheorghiţă Mateuţ
avocat


Partea a patra a negocierii   

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/iunie/camatar_film_Part4.flv iurl=/editor_files/Image/ANUL 2009/IUNIE/partea4_17.jpg width=350 height=280 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

„Fata mea e poliţist“

În timpul negocierii, cămătarii încearcă să pară foarte prietenoşi. Ţin să-ţi lase impresia că îţi devin prieteni. Ovidiu Lutaş (numele cu care s-a prezentat) abordează probleme personale, dar cu cârlig, prin care să-ţi arate că are pile şi că nu ai nicio şansă să-l denunţi.

Povesteşte despre fata sa, „locotenent major la Criminalistică, în Poliţia Capitalei”, aflată în relaţii romantice cu un procuror. „Că, na, dacă lucrezi tot timpul, cu cine să stai?”. Domnişoara amintită câştigă lunar 2.700 de lei, sumă pe care cel din faţă o consideră „enormă, fantastic de mare”.

Cămătarul povesteşte cum o obligă  pe fiica-ofiţer ca, în fiecare lună, să pună deoparte 1.000 de lei şi să-i aducă dovada depunerii de la bancă. „I-am spus: Te mănânc!. Să-mi aduci în fiecare lună chitanţa, să văd”, spune bărbatul.  În urma verificărilor ulterioare ale reporterilor „Adevărul”  nu a fost descoperită nicio domnişoară Lutaş, angajată ca ofiţer în Poliţia Capitalei. 

Victimele îşi pierd casele prin executare silită

Intermediarul o racolează pe victimă, cel mai des postând un anunţ în ziar. Îi propune împrumutul sau garantarea unui terţ contra unui comision.

Cei doi merg la un notar cunoscut. Se încheie un contract în care victima apare ca girant, moment în care apare cămătarul şi semnează. Victima primeşte suma de bani solicitată. După o perioadă, intermediarul o contactează pe victimă şi îi propune să mai aştepte cu plata în luna respectivă, cămătarul fiind plecat din ţară.

Trec câteva luni, victima necunoscând faptul că îşi poate achita ratele prin consemnare la CEC. Apare cămătarul şi îi solicită întreaga sumă neachitată în perioada în care a lipsit plus penalizările aferente întârzierii.

Victima refuză, iar cămătarul depune o plângere în instanţă pentru nerespectarea contractului de împrumut de către victimă. Instanţa aprobă, iar imobilul folosit pe post de garanţie ajunge în posesia cămătarului, care se intabulează ca proprietar.

„Un avocat abil îşi poate scăpa clientul“

„Sistemul juridic românesc este destul de vulnerabil în privinţa infracţiunii de cămătărie. Nu sunt nişte criterii clare de contravenţie.

Activitatea în sine nu este menţionată, se merge mai mult pe incriminarea pentru inducere în eroare”, apreciază Gheorghiţă Mateuţ, profesor universitar de drept şi singurul avocat român care face parte din Asociaţia Internaţională de Drept Penal.

Potrivit acestuia, singura soluţie pentru ca legislaţia românească să poată deveni mai eficientă ar fi o trecere către sistemul de tip anglo-saxon, caracterizat de acesta ca fiind “mult mai flexibil”: “Reglementările nu sunt atât de clare, iar judecătorul stabileşte infracţiunea pornind de la aprecierea gradului de pericol social implicat. La noi, cei care am preluat sistemul continental, definiţiile sunt date prin lege, însă sunt de multe ori vagi sau incomplete, astfel încât un avocat abil îşi poate scăpa clientul invocând vicii de procedură”, declară Mateuţ.  

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite