Dreapta a cucerit Europa

Partidele conservatoare au câştigat euroalegerile în majoritatea celor 27 de state membre UE. Participarea la scrutin a fost slabă, doar 43,4% din cei 375 de milioane de europeni cu drept vot exprimându-şi opţiunea.

Formaţiunile politice de centru-dreapta au câştigat alegerile europarlamentare, obţinând 265 de mandate în Parlamentul European (PE), în ciuda faptului că din Partidul Popular European (PPE) s-au retras recent conservatorii britanici şi cei cehi.

Stânga europeană (PSE) este marele perdant al europarlamentarelor, reuşind să obţină doar 162 de mandate. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) îşi păstrează poziţia a treia, cu cele 80 de locuri câştigate.

Victoria dreptei este incontestabilă în condiţiile în care formaţiunile afiliate PPE au câştigat detaşat în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania şi Portugalia.

Surprize şi opţiuni inedite

Prezenţa scăzută la urne, de doar 43 de procente, dar şi efectele crizei economice au creat premisele unui rezultat peste aşteptări în rândul partidelor extremiste.   Aceste formaţiuni au reuşit să obţină bilete pentru Parlamentul European în Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, România şi Ungaria. Excepţia a fost Polonia, care nu va mai trimite niciun radical în legislativul comunitar. În schimb, electoratul britanic va fi reprezentat, în premieră, la Bruxelles, de doi extremişti. 

O altă surpriză este eşecul liderului formaţiunii eurosceptice Libertas, Declan Ganley, care are şanse minime să obţină un loc în Parlamentul European.  Scrutinul europarlamentar este un eşec pentru acest partid şi la nivel european, relatează publicaţia online EUObserver. Ganley declara recent că, dacă nu va obţine un loc în PE, nu va mai lansa nicio campanie împotriva Tratatului de la Lisabona.

Un caz aparte este şi cel al Partidului Piraţilor din Suedia, o grupare ce militează pentru legalizarea site-urilor de internet de unde se pot descărca gratuit filme sau muzică. „Piraţii” au obţinut 7,1%, ceea ce le dă dreptul să trimită un reprezentant la Bruxelles. 

Marii perdanţi ai alegerilor europarlamentare din 2009 sunt partidele de centru–stânga: laburiştii britanici, social-democraţii germani şi socialiştii spanioli. De partea cealaltă, grupul popularilor europeni şi-a consolidat poziţia de cea mai mare formaţiune politică din PE.

Marea surpriză a alegerilor din acest an sunt partidele extremiste, eurosceptice şi antiimigraţie, care au reuşit în premieră să intre în forul legislativ comunitar. Ascensiunea extremei-drepte s-a produs pe fondul unui absenteism-record (prezenţă la urne de sub 43 la sută, faţă de 45,5% în 2004, 49,5% în 1999 şi 56% în 1994).