Dorina Tiron: Dacă cineva trebuie să stea 5-10 minute la rând, asta nu înseamnă că scoatem taxa de pod
0
Cozile create de noul sistem de taxare de la Feteşti sunt efectul unui lung şir de măsuri administrative lipsite de orice pragmatism. Sociologii pun eşecul administraţiei din România pe seama lipsei autorităţii de punere în practică a regulilor.
Citeşte şi:
- Taxa care omoară drumul spre mare
- Constanţa: Prima zi de taxă pe Autostrada Soarelui: revoltă și indignare printre șoferi
- Drumul spre litoral a devenit mai scump
Imaginile surprinse de camerele de televiziune amplasate la înălţime arată maşinile înşirate perfect geometric într-o coadă ce depăşeşte patru kilometri.
La nivelul solului sunt familiile blocate în autoturisme timp de zeci de minute, aşteptând momentul plăţii de la ghişeu precum cel mai frumos cadou posibil în acea zi. Ambalate jurnalistic, toate aceste imagini compun o ştire: “Taxa de pod de la Feteşti, Autostrada Soarelui a devenit un calvar pentru şoferi şi pasageri“.
Taxa de la Feteşti: scuze şi fantezii
Aglomeraţia cauzată de introducerea taxei de pod de la Feteşti nu este o excepţie, ci un sindrom al unui sistem administrativ defect.
Acelaşi care face ca, la fiecare ploaie sau ninsoare, Capitala să arate ca o zonă calamitată. Sau care ne obligă ca, de fiecare dată când ajungem la unul dintre cele două aeroporturi din Bucureşti, să fim nevoiţi să aşteptăm la coadă pentru a trece dincolo de bariera instalată la ieşirea din parcare. Rezumată cinic, definiţia sistemului ce cauzează astfel de momente se pliază pe o formulă imposibilă, de tip “nici aşa, nici aşa”.
Şi asta pentru că, chiar şi atunci când ies din amorţeală şi decid să corecteze pragmatic o problemă, autorităţile din România par să aleagă, aproape fără excepţie, cea mai birocratică, lipsită de simţ practic şi greoaie rezolvare. „Acum, dacă cineva trebuie să stea 5-10 minute la rând, asta nu înseamnă că scoatem taxa de pod”.
Aşa a reacţionat, joi, Dorina Tiron, directoarea Companiei Naţionale de Autostrăzi, la aflarea veştii că introducerea noului sistem de taxare de la Feteşti a provocat cozi de până la patru kilometri lungime.
Sistemul, preluat din ţări europene cu o infrastructură incomparabilă cu cea din România, a fost lansat printr-un ordin al fostului ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, însă preluat şi inaugurat în actualul mandat al lui Radu Berceanu. De la trecerea proiectului pe hârtie, în februarie 2008, şi până astăzi, problema taxării de la Feteşti a fost abordată numai sub aspectul compatibilităţii acesteia cu sistemul european.
Odată inaugurată însă, plata taxei de pod a fost transferată într-un sistem rudimentar, cu doar trei ghişee. Ministrul Radu Berceanu promite înfiinţarea, “în scurt timp”, a încă 6-7 porţi de taxare. În schimb, Dorina Tiron, şefa de la Compania Naţională de Autostrăzi şi principala “beneficiară” a problemei, se plasează în zona soluţiilor cel mult fanteziste: înfiinţarea unui “bancomat” pentru ca plata taxei să se poată face cu cardul, fără ca şoferii să mai aştepte restul la suma achitată.
Aeroporturile: cursa contracronometru
Un alt exemplu al unei idei „administrative” cu o rezolvare haotică este cel al barierelor amplasate la ieşirile din parcările celor două aeroporturi din jurul Bucureştiului: Otopeni şi Băneasa. Modul de taxare prin care şoferilor li se cere achitarea taxei de parcare înainte să se suie în autoturisme, oferindu-le un jeton cu durată limitată pentru a ieşi din incintă, cauzează cozi şi nervi.
Acelaşi sistem de încasare la un singur ghişeu pentru fiecare parcare dă naştere unor cozi respectabile formate din maşini, printre care se trag de-a valma bagaje într-o veritabilă cursă contracronometru. Cei mai lenţi şi “neinspiraţi” sunt, nu de puţine ori, nevoiţi să plătească încă o dată valoarea jetonului de parcare.
Oraşul paralizat
Când nu reuşesc să introducă o măsură practică şi logică, autorităţile preferă, în general, să nu facă nimic. Mărturie în acest sens stă imaginea Bucureştiului de după fiecare ploaie mai serioasă: un oraş complet inundat, cu străzi, bulevarde, subsoluri şi case pline de apă după doar câteva minute de potop.
Sistemele de canalizare vechi, construite, unele dintre ele, cu peste 50 de ani în urmă, nu mai fac faţă cantităţilor mari de apă, iar circulaţia mijloacelor de transport în comun este complet bulversată, dând naştere unor cozi interminabile în trafic.
România, ca pe vremea lui Carol I
Sociologul Hanibal Dumitraşcu consideră că eşecul administraţiei din România este cauzat de lipsa autorităţii de punere în practică a regulilor, chiar dacă acestea sunt bune. Specialistul compară perioada de acum cu cea din vremea lui Carol I.
„Acum, la nivel cvasigeneral se încearcă integrarea europeană după nişte reguli. Atunci, pe vremea lui Carol I, se încerca modernizarea statului român. Regele a dat un ordin celebru. Fiecare funcţionar a primit drept cadou un ceas pentru a veni la timp la serviciu“, a declarat Hanibal Dumitraşcu.
În plus, la implementarea unei idei apare rezistenţa la schimbare. „În privinţa administraţiei, aceasta e prost condusă. Şi aici cel mai bun exemplu e Bucureştiul. La fiecare ploaie, Capitala se inundă, Apa Nova primeşte amenzi de la Consiliul General, dar nimeni nu face nimic“, mai spune sociologul.
Proasta administraţie ni se mai atrage şi de la faptul că cetăţeanul nu are capacitatea să controleze administraţia prin vot. „La fiecare ciclu electoral sunt conservate structurile care ar trebui să facă reforma şi nu o fac“, arată Dumitraşcu.
Cât merge, e bine şi aşa
Sistemul de la Otopeni cauzează cozi şi nervi Foto: Marian Vilău
Sistemul greoi de plată a parcării din Aeroportul Otopeni este recunoscut şi de către conducerea instituţiei, însă prea multe măsuri nu se vor lua, cât timp lucrurile merg şi aşa.
Asta pare să spună Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Henri Coandă - Otopeni, care s-a mulţumit să declare că acel sistem de taxare funcţionează la fel ca la început.
În rest, reprezentanţii aeroportului au refuzat să mai facă vreo declaraţie, motivând prin faptul că solicitarea “Adevărul” a fost făcută în afara programului de lucru. Pentru orice informaţie legată de o problemă a Aeroportului Henri Coandă am fost invitaţi să trimitem o solicitare în scris, luni dimineaţă.
Capitala, în mai multe ape
Bucureştiul este răvăşit de fiecare potop Foto: Lucian Muntean
Autorităţile din Capitală identifică cauza inundaţiilor în mărirea cantităţii de ape uzate, mărturie a dezvoltării oraşului. Potrivit viceprimarului Capitalei, Mircea Raicu, soluţia ar fi o separare strictă a tipurilor de apă din Bucureşti, astfel încât, în momentul unei ploi puternice, colectorul principal să preia doar apele care provin de la locuitori. „Schimbarea va avea loc în timp“, a mai spus Raicu.
Se încarcă comentariile...
