Discuţiile între infractori, protejate prin lege!

Legea reţinerii datelor electronice îi mai scapă de o grijă pe mafioţi, pedofili, traficanţi şi corupţi. Considerând reglementările europene „excesive”, Parlamentul României a mai pus o barieră în calea procurorilor care îi anchetează pe cei mai periculoşi infractori.

Pe 21 noiembrie a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

Actul normativ a avut nevoie de nouă luni ca să treacă prin Parlament, deşi fusese depus de Guvern în procedură de urgenţă.

Directiva europeană este „excesivă”

Motivul urgenţei l-a constituit o scrisoare trimisă de Comisia Europeană în 27 noiembrie 2007, prin care Guvernul era avertizat că a fost declanşată prima fază a procedurii de încălcare a aquis-ului comunitar de către România.

Proiectul de lege trimis la Parlament cuprindea prevederile unei directive europene (2006/24/EC), care ar fi trebuit să fie transpusă în legislaţia internă până pe 15 septembrie 2007.

Documentul prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţie de a asigura o bază de date pentru localizarea, cercetarea şi descoperirea infracţiunilor.

Mai precis, furnizorii europeni de asemenea servicii sunt obligaţi să păstreze datele de trafic (listingurile convorbirilor telefonice, jurnalele de trafic pe internet ale utilizatorilor etc.), pentru o perioadă cuprinsă între şase luni şi doi ani, fără să înregistreze însă conţinutul acestor comunicări. Modul în care autorităţile competente accesează, la nevoie, aceste date, a fost lăsat la latitudinea fiecărei ţări.

Unul dintre cei care au militat pentru modificarea directivei europene, deputatul Varujan Pambuccian, a detaliat care au fost motivele pentru „adaptarea” documentului. „Am întârziat-o cât am putut de mult, pentru că această directivă este o porcărie.

Providerii (furnizorii de servicii - n.r.) sunt obligaţi să cheltuiască foarte mulţi bani. Noi am redus durata de reţinere a datelor şi am introdus deductibilitatea fiscală a cheltuielilor”, a spus deputatul.

În ceea ce priveşte inutilitatea legii în actuala formă, Pambuccian a ţinut să-i felicite pe deputaţii din comisia juridică: „Foarte bine au făcut cei de la comisia juridică, pentru că altfel ar fi un fel de Big Brother uriaş. Cu cât legea asta este mai inutilă, cu atât mai bine”.

Respectarea infractorULUI

Parlamentarii români au redus la şase luni durata minimă din directivă, în care furnizorii sunt obligaţi să păstreze datele. Nu aceasta este însă cea mai mare problemă, ci modul în care aceste date pot fi folosite în cursul unei anchete penale.

Articolul 16 al legii prevede clar că procurorul poate cere de la judecător acces la date numai după începerea urmăririi penale.

 Pentru a ajunge în această fază însă, anchetatorii trebuie să dispună deja de suficiente probe ale vinovăţiei infractorului, astfel încât datele reţinute de furnizorii de servicii nu mai folosesc la nimic.  În aceste condiţii, anchetatorii trebuie să se descurce cu un minimum de dovezi.

Pedofilii, verificaţi după dovedirea faptei

În cazul unui pedofil, de exemplu, procurorul nu poate să verifice dacă acesta accesează site-uri de internet cu pornografie infantilă sau dacă a comunicat, telefonic sau pe internet, cu copii.

Trebuie să aştepte până când acesta trece la fapte şi comite unul sau mai multe violuri şi abia apoi să verifice dacă faptele respective ar fi putut fi prevenite.

Directiva europeană precizează ca scop al reţinerii datelor „prevenirea, descoperirea, cercetarea şi judecarea” infracţiunilor grave. Parlamentarii români au redus aceste prevederi strict la faza de judecată.

Procurorii,la mâna legii

Procurorul Codruţ Olaru, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), consideră că, în forma actuală, legea este cel puţin inutilă. „Nu am fost consultaţi în faza de elaborare a normei, deşi suntem principalii «beneficiari» ai ei, împreună cu DNA şi IGPR.

Soluţia care a fost aleasă nu numai că este total ineficientă, dar este contraproductivă, pentru că restrânge accesul organelor de cercetare penală la informaţii extrem de importante, până în faza de urmărire penală. În această fază a procesului penal, datele respective sunt, practic, inutile”, a declarat Codruţ Olaru.

Faptul că anchetatorii nu mai au acces la aceste date, în cursul cercetării, îi favorizează clar pe infractori şi pe complicii acestora.

Procurorii nu mai pot descoperi dacă un suspect accesează site-uri islamiste, de unde îşi ia materiale de îndoctrinare şi, eventual, reţete de explozivi şi nici dacă un membru al lumii interlope a primit comenzi telefonice de trafic de carne vie sau droguri.

La fel cum nu vor mai putea dovedi, dacă acuzaţii trag destul de mult de timp, legăturile dintre politicieni cu funcţii mari şi afacerişti îmbogăţiţi din afaceri cu statul.

Pe noua lege, Cămătarii ar fi liberi

Un caz în care interceptările telefonice au fost extrem de folositoare pentru anchetatori este cel al fraţilor Sile şi Nuţu Cămătaru. În afară de conţinutul convorbirilor telefonice, pentru procurori a fost foarte important să cunoască şi cine sunt persoanele cu care cei doi purtau convorbiri, pentru a putea destructura întregul grup infracţional.

În condiţiile noii legi, procurorii şi poliţiştii nu mai au acces la aceste date decât după începerea urmăririi penale, ceea ce le-ar face, practic, inutile.