Dinu Patriciu despre afaceri: "România este un iad fiscal, Georgia începe să devină Elveţia Caucazului"

Dinu Patriciu

Cel mai bogat român, Dinu Patriciu, a oferit un interviu în exclusivitate la reşedinţa sa din Siliştea Snagov pentru Realitatea TV. El a vorbit despre investiţiile sale profitabile, despre faptul că politicienii sunt de vină pentru criza financiară, despre faptul că Georgia va deveni Elveţia Caucazului şi despre starea financiară a României.

Realitatea TV: Topul Forbes va aseaza undeva la mijloc, cu 2,2 miliade dolari. Este cifra corecta?

Dinu Patriciu: Este estimarea lor si eu nu o comentez, de altfel ma intereseaza foarte putin topul, important este cati bani ai si ce faci cu ei.

Aveti datorii?

Averea este reprezentata de diferenta intre totalul activelor si datorii, asa incat datoriile nu intra in aceasta cifra, evident. Nu neg ca am datorii. In imobiliare am cumparat de 1,5 miliarde de euro anul trecut , in toata Europa, dar, desi valoarea totală a proprietăţilor este de 1,5 miliarde de euro, datoriile sunt de aproape un miliard.

Unde ati investit cel mai mult?

Am făcut investitii directe. Cele mai interesante investitii sunt in energia alternativa, ma pasioneaza. Pentru a investi in Romania trebuie sa ai platforme in exterior care sa iti permita acest lucru.

De ce ati cumparat o banca in Georgia?

Pentru ca este in regiune singura tara cu adevarat cu un regim de libertate a investitiilor absolut total, nu degeaba Banca Mondiala o aseaza pe locul 11 in usurinta cu care faci afaceri aici, spre deosebire de România care e printre primele 70 de tari.

Ce are Georgia si nu are Romania?

O legislatie extrem de liberala, respectiv impozitu - o taxa unica de 15%. Libertatea de a face afaceri nu este ingradita in niciun fel de stat, creezi o companie intr-o zi, obtii un aviz intr-o zi, lipsa totala a coruptiei. Pe de alta parte, nu au taxe vamale, au o legislatie extrem de permisiva in acest domeniu, un sistem bancar extrem de matur si de curat si. In ceea ce priveste profitabilitate, ea nu depinde de marimea tarii, ci de faptul ca Georgia incepe sa devina un fel de Elvetia a Caucazilor.

In ce moneda va calculati averea?

Intotdeauna imi calculez fata de dolar, pentru ca este singura moneda de rezerva.

In ce sfatuiti oamenii sa investeasca?

Intotdeauna, pentru cei care doresc sa investeasca pe termen lung, nu exista decat o singura moneda - dolarul. Monedei unice europene nu ii pot da foarte multe sanse, iar Grecia este doar fata vazuta a icebergului. In Europa, politica s-a transformat in meserie, politicienii gandesc pe termen scurt, in functie de perioadele electorale.

E vina politicienilor pentru criza. Aceasta criza este datorata politicii din ultimele decenii, din ce in ce mai motivată de imagine si mai putin de substanta, este datorata statelor si nu corporatiilor sau bancherilor extrem de hrapareti asa cum se spune de cele mai multe ori.

Politica e un santier in care merita sa investesti?

Nu cred ca in Romania mai este momentul prielnic pentru a incerca sa transmiti clasei politice experienta din afaceri, pana si legislatia o interzice. Probabil ca vom evolua, sunt convins, vom ajunge la starea fireasca in care relatia politic-mediul de afaceri este mentinuta. De altfel, in lume, astazi, in relatiile internationale, se spune ca rolul corporatiilor incepe sa fie la fel de important cu cel al statelor. Incepe sa fie si in Romania vrand-nevrand.

Ce va place sa faceti?

Sunt la varsta la care incerc sa fac lucruri care ma pasioneaza. Ma pasioneaza fundatia care imi poarta numele, domeniul educatiei in Romania, ca pot sa ajut niste tineri sa isi continue studiile, simt ca las ceva in urma mea si astea nu sunt doar vorbe.

Tinerii romani fara sprijin din partea familiei, fara bani, pot ajunge cinstit la un miliard de dolari?

Mai usor si mai repede decat oriunde in alta parte, pentru ca este o tara in tranzitie in care imaginatia are mare pret.

Cum arata finalului anului 2010?

Putem iesi din criza in doi ani daca schimbam perceptiile, daca nu, vom fi victime pe termen lung. România este un iad fiscal cu toate măsurile şi taxele.

Spuneaţi că aveţi 10 măsuri anti-criză. Ce aţi mai făcut cu măsurile astea?

În fiecare săptămână mă întorc la ele în comentariul pe care-l scriu în ziarul Adevărul. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că economia e filosofie. Da, în baza unei filosofii coerente, trebuie găsite soluţii concrete. Astăzi, singura filosofie coerentă care poate ajuta o ţară să iasă din criză cu rapiditate este retragerea statului din economie, definitiv şi cât mai rapid.

Este evident că sistemul nostru de pensii, de asigurări sociale de stat este falimentar. Ori dacă acest sistem de pensii nu mai poate fi suportat, fiind mai puţini cei care contribuie, decât cei care beneficiază - avem mai mulţi pensionari decât oameni activi, înseamnă că sistemul trebuie înlocuit cu sistemul de asigurări sociale private. Trecerea se poate face extrem de rapid. Totul e să o faci în aşa fel încât să nu afectezi nivelul de trai, veniturile oamenilor din momentul actual. Şi asta se poate face. Trebuie să găsim surse acceptabile, din care să fie finanţată capitalizarea unor fonduri de pensii, administrate conform principiilor de profit.

De exemplu, o taxă de solidaritate socială nu ar afecta pe nimeni, dar ar putea, în 10 ani, să contribuie la capitalizarea acestor fonduri de pensii. Vânzarea cărămizilor din zidurile instituţiilor publice, ca un instrument de capitalizare a sistemului de pensii, care trebuie să-l înlocuiască pe cel de stat. De asemenea, o amnistie fiscală. Berlusconi, de exemplu, în Italia a adus în patru luni 65 de miliarde înapoi, printr-o amnistie fiscală, şi a golit băncile elveţiene de substanţa pe care italienii o duseseră acolo.

Să facem România mai profitabila si vom avea şi bani. Există cel puţin 18-20 de miliarde de euro, după calculele unor analişti, bani româneşti, aflaţi în străinătate. Ei pot fi aduşi înapoi. De exemplu, o altă sursă de venituri la buget, care apoi poate fi folosită pentru finaţarea sistemului de sanatate sau de învăţământ, este impozitarea activităţilor externe ale companiilor înregistrate în România, cu 2-3 %. Există alte ţări europene care au 4% sau 5 % pentru acest tip de activităţi. Asta ar aduce pe teritoriul de impozitare a României o masă financiară care astăzi nu există.

Unde vă ţineţi banii? În România sau în străinătate?

Banii proprii mi-i ţin în România. Dar, tot ceea ce investesc, investesc pentru a folosi ca platformă de investiţii ulterioară în România, pentru că mi-e drag să trăiesc aici, de  aceea mă întorc la fiecare sfârşit de săptămână.

Din ce în ce mai mulţi români îşi plasează banii în străinătate...

E perfect adevărat şi aşa se va întâmpla în continuare. Se vorbeşte mereu de paradisuri fiscale. Dacă există paradis, există şi iad fiscal. România este un iad fiscal, cu cele câteva sute de impozite şi taxe. De exemplu, pentru că vorbeam de Georgia mai înainte, sunt şase mari şi late, şi nu sute, ca la noi. Evident că banii se duc într-acolo unde este mai profitabil.

Ce au în plus sau în minus miliardarii din România faţă de cei din alte ţări?

Nu cred că avem nimic în plus sau în minus. 320 din primele 400 de averi ale Americii au fost făcute de deţinătorii lor, nu au fost moştenite. Aşa se întâmplă peste tot în lume. Totul e să ţi-o faci cinstit şi respecectând nu numai legile, ci şi un cod etic. Atâta timp cât îl respecţi, vei avea succes în afaceri.

Aţi cumpărat de la statul român. În acest moment, afacerile dumneavostră sunt înfloritoare, iar statul încă se declară dator, sărăcit

Statul, din păcate, este cel mai prost administrator şi nu ştie cum să câştige bani, cum să aducă bani la buget. Statul nu ar trebui să se împrumute la FMI ca să aibă din ce plăti salariile şi pensii, ci ar putea, de exemplu, să stimuleze economia, începând din 2008, atunci când semnele crizei erau evidente. A stimula economia înseamnă scăderea taxelor, a birocraţiei, în paralel cu scăderea cheltuielilor statului. Scăderea impozitelor şi a taxelor aduce bani în plus la buget . A arătat-o taxa unică în 2005.

Simplificarea în continuare a întregului sistem fiscal din România ar fi fost soluţia de atenuare a efectelor crizei internaţionale. Noi nu am făcut-o şi atunci am ajuns la mila altora, din păcate. Probabil că nu ar mai fi trebuit să luam acest faimos împrumut de la FMI, să-l plătim cu anii şi nici nu am fi obligaţi în acest moment să plătim din datorii obligaţii curente şi, în acelaşi timp, să strângem cureaua, pentru că, de fapt, tăiem din investiţii, ori asta e cea mai paguboasă politicăa care se poate face. Investiţiile publice sunt cheia trecerii către ieşirea din criză.

Investiţii publice făcute cum? De exemplu, un parteneriat public-privat. Construcţia de autostrăzi nu se poate face pe banii contribuabililor. Trebuie făcute pe banii investitorilor şi apoi se replăteşte din taxele plătite de către cei care circulă. În Franţa, de exemplu, una dintre ţările socialiste prin definiţie ale Europei, acea mică taxă nu se simte. Astfel de politici noi nu le aplicăm de niciun fel.

De unde bani de investiţii, când nu sunt bani de pensii?

Banii de investiţii pot să vină din foarte multe surse. V-am dat câteva exemple, vă mai dau: privatizarea sectorului energetic, privatizarea rezervelor de gaze, a depozitelor de gaze, pentru că România are o mare bogăţie naturală. Sunt depozitele de gaze în zăcămintele golite sau pe cale să se golească. Există 200 astfel de zăcăminte în România, ale căror licenţe ar putea fi vândute la licitaţie. Numai bonusurile de semnare ar putea însemna între 4 şi 6 miliarde, iar apoi investiţiile pentru ca aceste zăcăminte să fie transformate în depozite, ar aduce miliarde.

Cât de important e pentru dvs. să fiţi împotriva curentului?

E cel mai important. Îmi vine mereu în minte, când mi se pune această întrebare, un afiş, cu o mulţime de oiţe albe şi una singură neagră. Da, trebuie să fii împotriva curentului, trebuie să gândeşti altfel, trebuie să fii diferit de ceilalţi, pentru că altfel mergi cu turma şi vei face acelaşi profit pe care-l face turma. Pentru a fi diferit, trebuie să înţelegi contextul în care te mişti. Viaţa te aduce în situaţia de a putea să acumulezi această cunoaştere, care te face, ca potenţial, să fii diferit. Totul e să vrei şi să ştii.

Sunteţi împotriva curentului. Nu aţi cedat nimic faţă de neoliberalismul din anii 90, considerat principalul vinovat de criza economică prin care trecem

Nu sunt împotriva curentului, sunt în consonanţă cu foarte mulţi analişti economici şi practicieni în economie şi în finanţe. Întreaga discuţie declanşată în mod demagogic după izbucnirea crizei începe sa se tempereze şi astăzi observăm că, de fapt, statele sunt cele care au creat criza, şi nu corporaţiile.