Dej nu va fi doar un oraş la intersecţia drumurilor şi Someşurilor

Ungur şi-a propus crearea de locuri de muncă, cu alte firme decât societatea care l-a propulsat în politică şi administraţie.- Care este cel mai important proiect în mandatul dvs actual?-

Ungur şi-a propus crearea de locuri de muncă, cu alte firme decât societatea care l-a propulsat în politică şi administraţie.
- Care este cel mai important proiect în mandatul dvs actual?
- Crearea a 4.000 de locuri de muncă. Este totalul locurilor de muncă în firmele cu capital străin, din şi din afara parcului industrial pe care l-am inaugurat la Dej, din domeniul pungilor de hârtie, mase plastice, industria cosmetică, cabluri electrice auto, metalurgie, aparate foto. Cu aceste investiţii, reuşim reducerea şomajului, de la 34 la sută, la 9 la sută.
- Ce proiecte semnificative implementaţi în domeniile infrastructurii şi construcţiei de locuinţe?
- Am schimbat conductele de gaz metan şi introducem alimentarea cu apă din magistrala de la Cluj, cu proiect SAMTID- ISPA, de circa 25 milioane euro. Am alocat trei amplasamente pentru 100 de locuinţe ale tinerilor şi am concesionat 50 hectare pentru construcţii, unui număr de două firme străine. Deşi am alocat terenuri, nu am avut sprijin pentru proiecte ANL.
- Veţi candida pentru al 3-lea mandat? Cu ce proiecte veţi intra în campania electorală?
- Da, în oraş mai este mult de lucru: refacerea totală a infrastructurii, faţadizarea vechiului oraş, centru de marketing, afaceri, servicii, cultură, extinderea stadionului.
- Strategia de dezvoltare pe termen lung a municipiului mai are în centrul atenţiei armata, sarea şi celuloza, tradiţionale la Dej?
- Armata e în curs de desfiinţare, Combinatul de Celuloză şi Hârtie şi-a redus activitatea, cu sarea avem probleme, probabil din interesele ascunse ale privatizării exploatărilor de sare, noi neavând acces la resurse. La Dej se va vorbi despre industria elementelor auto, electronică, metalurgie, tratamente balneare şi cultură. Lacul sărat de lângă salina Ocna Dej a fost cuprins într-un program finanţat cu peste 4 milioane euro, care mai cuprinde băile sărate Cojocna şi Beclean.
- Ce viitor mai are prelucrarea celulozei la Dej?
- Este o obligaţie pentru ţară, pentru că avem peste trei milioane mc de lemn din rărituri, care se pot utiliza doar în industria celulozei. Mai avem probleme cu poluarea, pe care s-a angajat să o rezolve proprietarul Combinatului de Celuloză, care are o derogare la conformarea de mediu până în anul 2013.
- Vă mai gândiţi la reînfiinţarea fostului judeţ Someş, atât de solicitată după revoluţie?
- Nu ne mai gândim la acest proiect, dar am înfiinţat o asociaţie cu 17 primării din apropiere, cu care colaborăm la realizarea unor proiecte microregionale, de dezvoltare de proiecte de infrastructură, apă, canalizare, gaze. Estimăm că în municipiul Dej, populaţia va creşte de la 40 mii în prezent la 60 mii locuitori, iar cu localităţile din asociaţie vom depăşi 100 de mii.
- Ce suport politic aveţi în Consiliul Local pentru proiectele dvs?
- Avem 11 din 19 consilieri ai Alianţei.