Defrişări masive în judeţul Iaşi

Apropierea temperaturilor scăzute le-a dat de lucru hoţilor de lemne din judeţul Iaşi. Numai în luna august, sute de arbori din pădurea aflată în vecinătatea Rezervaţiei Repedea au fost

Apropierea temperaturilor scăzute le-a dat de lucru hoţilor de lemne din judeţul Iaşi. Numai în luna august, sute de arbori din pădurea aflată în vecinătatea Rezervaţiei Repedea au fost tăiaţi ilegal, pentru a fi vânduţi apoi ca lemne de foc. Zilnic, hoţii tăiau arborii după bunul lor plac, fără ca nimeni să îi ia totuşi la întrebări. "În afara zilelor de duminică şi sâmbătă, aproximativ opt căruţe pline cu lemne ieşeau din pădure şi cine ştie unde se duceau. Am întrebat cu cât dă căruţa, şi mi-a spus că cere 3 milioane de lei", a declarat paznicul unui camping din apropierea pădurii. Atât pădurarul, cât şi şefii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic Suceava, în administrarea căreia se află pădurea, au ridicat din umeri, spunând că nu ştiau nimic de aceste tăieri. Membrii organizaţiilor nonguvernamentale de protecţie a mediului au alertat poliţia, însă li s-a spus că nu pot interveni, deoarece este proprietate privată.
Pe de altă parte, şefii Ocolului Silvic Iaşi au atras atenţia că tăierile ilegale au făcut ca judeţul Iaşi să aibă mai puţine păduri decât media pe ţară. În primele şase luni ale acestui an, în judeţ au fost tăiaţi ilegal arbori, suprafaţa totală defrişată fiind de aproape două hectare. Iaşiul a ajuns practic să aibă păduri pe doar 16 la sută din suprafaţă, în timp ce media la nivel naţional este de 26 la sută, iar la nivel european, de 32 de procente. În Iaşi mai există doar 93.000 de hectare de pădure, cifră considerată îngrijorătoare de către autorităţi. Cele mai multe tăieri ilegale au loc în pădurile restituite proprietarilor. Deşi legea îi obligă pe proprietari să păzească pădurile şi să încheie contracte cu ocoalele silvice, aceştia refuză să se conformeze.

Soluţii extreme
Sătui să facă adrese la care să primească fie răspunsuri evazive, fie promisiuni ce au fost încălcate sistematic, locatarii din cartierul Letea au ajuns să se gândească şi la soluţii extreme, ca pichetarea sediului primăriei, neplata impozitelor, solicitarea de daune pentru autoturismele deteriorate din cauza condiţiilor sau blocarea circulaţiei. Viceprimarul Constantin Scripăţ a declarat că ştie de problemele existente acolo şi de solicitările locatarilor, dar că "anul acesta nu mai avem timp să ne ocupăm. Ei sunt incluşi în programul de anul viitor, pentru că acolo sunt mai multe probleme, e chiar una dintre străzile cu cele mai multe probleme din oraş. Acolo trebuie înlocuite toate utilităţile: apă, canalizare, conducte de gaze". Cu alte cuvinte, abia în 2007 ar putea intra în atenţia autorităţilor şi strada Letea, una dintre cele mai vechi din oraş.