Decontul miniştrilor PD

Discursurile demnitarilor s-au rezumat la prezentarea realizărilor şi la câteva înţepături la adresa celor care îi vor înlocui Miniştrii PD înlăturaţi de la guvernare au prezentat,

Discursurile demnitarilor s-au rezumat la prezentarea realizărilor şi la câteva înţepături la adresa celor care îi vor înlocui

Miniştrii PD înlăturaţi de la guvernare au prezentat, ieri, bilanţul realizărilor de până acum. Despre eşecuri nu s-a spus aproape nimic. Aproape toţi însă au avut recomandări acide la adresa celor care îi vor înlocui. Singurii care nu au făcut deocamdată declaraţii sunt Sorin Frunzăverde, ministrul apărării, şi Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor.

Ministrul justiţiei, Monica Macovei, a dat mai multe sfaturi tânărului liberal Tudor Chiuariu, urmaşul său la conducerea ministerului. Ultima conferinţă de presă a Monicăi Macovei în calitate de ministru a avut caracterul unui bilanţ de doi ani de mandat. "Îi recomand noului ministru să nu se solidarizeze cu deciziile ilegale ale guvernului, să nu participe la adoptarea legilor cu destinaţie - legi care pentru Banca Mondială şi UE sunt indicatori de corupţie - şi să fie atent la actele normative privind achiziţiile şi licitaţiile publice, pentru că aici se fac cele mai multe legi cu dedicaţie. Să se consulte cu direcţiile din minister atunci când i se solicită un aviz şi să respecte părerea acestora", a afirmat Monica Macovei. Ea a spus că l-a întâlnit pe Tudor Chiuariu în 2005, când acesta era şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă, dar nu a vrut să comenteze ce părere are despre el.

Macovei va îmbina justiţia cu politica

Întrebată ce va face în viitorul apropiat şi dacă va pleca consilier al preşedintelui Traian Băsescu, aşa cum se speculează, Macovei a explicat că nu a luat nicio decizie.

"Nu voi ocupa nicio funcţie publică în următoarele zile", a spus Monica Macovei. Discursul final al fostului ministru a avut două direcţii - administrativă: informatizarea instanţelor şi penitenciarelor, problemele salariale ale magistraţilor, şi politică - s-a arătat îngrijorată de ascensiunea UDMR, care a primit în Cabinetul Tăriceanu II încă două portofolii ministeriale. Despre actualul Executiv ea a arătat că "mă îngrijorează că guvernul este susţinut de PSD". Ea şi-a motivat această îngrijorare prin faptul că, în 2004, la finalul guvernării PSD existau multe steguleţe roşii la capitolul justiţie, dar şi la alte capitole, şi prin faptul că, în opinia sa, PSD nu a fost niciodată un campion la lupta anticorupţie.

Sulfina Barbu spune că a avut mai multe succese decât eşecuri

Sulfina Barbu, fostul ministru al mediului şi gospodăririi apelor, a declarat, ieri, la prezentarea bilanţului propriei activităţi, că numără în mandatul său mai multe reuşite decât eşecuri. Cea mai mare realizare a fost, în opinia ei, integrarea europeană a României fără probleme la capitolul mediu. "La preluarea mandatului, MMGA avea un număr de nouă steguleţe roşii, aflându-se într-o situaţie îngrijorătoare din punct de vedere al aderării la UE. Steguleţele roşii au fost eliminate până în mai 2005, iar raportul din septembrie 2006 a confirmat faptul că România se integrează fără rezerve din punct de vedere al protecţiei mediului", a afirmat ministrul. Sulfina Barbu a admis că nu a reuşit să realizeze tot ce şi a propus. Un minus fiind în opinia ministrului eşecul în promovarea educaţiei ecologice în şcoală.

Taxa de primă înmatriculare, susţinută în continuare

Attila Korodi, fost subordonat al Sulfinei Barbu, a anunţat că prioritatea mandatului său o constituie punerea în practică a Programului Operaţional Sectorial Mediu în valoare de 4,5 miliarde de euro, aflat în prezent în analiza Comisiei Europene. Noul ministru al MMGA s-a declarat pentru menţinerea taxei de primă înmatriculare şi pentru continuarea în anii următori a programului de înnoire a parcului auto. "Menţinerea taxei de primă înmatriculare este necesară pentru combaterea poluării. Ea trebuie să fie suportabilă pentru populaţie şi în concordanţă cu reglementările CE", a spus Korodi.

Mihail Hărdău crede că a gestionat bine bugetul Educaţiei

Fostul ministru al educaţiei, Mihail Hărdău, a spus ieri că, în timpul mandatului său, învăţământul a avut cei mai mulţi bani, iar el a manageriat foarte bine incidentele de la examenele naţionale. Hărdău a enumerat, printre realizări, cele peste 4.500 de unităţi de învăţământ cuprinse în planul de investiţii. Fostul ministru a mai spus că a dublat costurile pentru fiecare elev şi a crescut de 2,7 ori costurile pentru fiecare student. "Am avut şansa ca, în timpul mandatului meu, guvernul să fie eficient, ceea ce a făcut posibilă alocarea suplimentară a 1,1 miliarde de euro pentru Educaţie, sumă care nu poate fi contestată de nimeni", a spus Hărdău. Tot ca un succes a fost apreciată achiziţionarea celor 679 de microbuze şcolare. "Creşterea investiţională a fost de 1,6 ori mai mare faţă de 2005, faţă de 2004 comparaţia nu-şi are sensul întrucât a fost de peste 20 de ori mai mare", a mai spus Hărdău. Fostul ministru a mai spus că pe tot parcursul mandatului său a avut proteste artifical create. Mihail Hărdău a spus ieri că există "structuri de tip mafiot care conduc ministerul, corupţia şi mita". El a adăugat că Educaţia e condusă de 14 ani de edituri. "Le puteţi spune cum vreţi, organizaţie mafiotă, organizaţie subterană, oricum, nu are importanţă. Editurile au oameni în minister. Prin publicarea, pe site-ul instituţiei, a subiectelor la examenele naţionale, prin trimiterea licitaţiilor în teritoriu, le-am dat o lovitură", a declarat fostul ministru. El a criticat, de asemenea, organizarea olimpiadelor şcolare, care e dirijată de un grup de profesori.

Berceanu: "Orban va schimba tot ce a avut legătură cu PD"

Schimbarea iminentă din funcţia de ministru al transporturilor l-a determinat pe Radu Berceanu să iasă la rampă cu un bilanţ al propriei activităţi, discursul său fiind asezonat şi cu câteva recomandări pentru viitorul ministru. Prima pildă a venit din experienţa proprie: "Când eram la Industrie, prin anul 1998, m-am concentrat, aşa, foarte tare, pe momentul când va trebui să-mi strâng lucrurile şi să plec. Atunci când acel moment chiar a venit mi-a fost mult mai uşor. Îi recomand şi dlui Orban să facă acest exerciţiu". Până atunci, însă... "Cred că Ludovic Orban va schimba în minister cam tot ce a avut legătură cu PD sau cu mine. Va face, mai mult ca sigur, diverse descoperiri extrem de interesante, dar va trebui şi să discute cu colegii lui despre ceea ce trebuie descoperit şi ce nu". În opinia lui Radu Berceanu, noul Cabinet are câteva probleme care îl vor măcina de la rădăcină: "sunt cam mulţi oameni slăbuţi şi fără experienţă care n-au condus nimic în viaţa lor, nu toate deciziile se vor lua la Palatul Victoria şi, în plus, nu se ştie cu exactitate cât va dura actualul guvern".

Anca Boagiu are temeri în privinţa viitorului Integrării

Ministrul Integrării Europene, democrata Anca Boagiu, a declarat, ieri, în conferinţa de presă de bilanţ, că în anul 2006 a existat de trei ori pericolul ca României "să i se taie" fondurile pe programele SAPARD, ISPA şi PHARE, situaţia fiind evitată datorită ratelor mari de absorbţie. Boagiu a mai spus că Programul Operaţional Regional este, începând de marţi, în procedura oficială de aprobare a Comisiei Europene. Democrata Anca Boagiu a declarat că îşi doreşte ca la sfârşitul mandatului "Guvernului Tăriceanu doi" harta României să arate ca până în prezent, şi să nu aibă o pată albă în mijloc.

Gheorghe Barbu a plecat cu doi secretari de stat

Fostul ministru al muncii, solidarităţii sociale şi familiei, Gheorghe Barbu, a părăsit şi el ieri funcţia deţinută în guvern. Împreună cu el, părăsesc posturile de secretari de stat şi Bogdan Panait de la Protecţia Copilului, şi Maria Moţa de la Agenţia pentru Egalitatea de Şanse, şi Nicoleta Andreescu de la Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă.

La bilanţul prezentat presei în ultima sa zi de lucru, Barbu a menţionat mai multe obiective care au fost depăşite în timpul mandatului său. El a arătat că, per total, pensiile au crescut cu 35% în termeni reali, deşi era prevăzută o creştere de 30%, pe ambele sisteme, în termen de patru ani. Fostul ministru al muncii a amintit şi creşterea salariului mediu cu mult peste media prognozată.