De ce a virat „ministrul Ferrari” de la stânga la dreapta
0
Ion Bazac a fost ministru al Sănătăţii, a adus Ferrari în România, este membru în clubul elitist Aspen, a fost PSD-ist şi a intrat din nou în politică la braţ cu MRU de la Forţa Civică
Ion Bazac are 44 de ani şi este absolvent de Medicină. Nu a îmbrăcat niciodată halatul alb pentru că specializarea pe care a urmat-o a fost de sănătate publică şi management. Deci a făcut Medicina ca să fie şef, nu medic. A lucrat mereu cu bani şi cu programe finanţate de Banca Mondială. Se declară un om totalmente de dreapta, chiar dacă a intrat în politică pe mâna lui Adrian Năstase. Spune că social-democraţia de atunci mirosea a Londra, şi nu a Moscova. Eu mă-ndoiesc! După ce a vândut un fond de investiţii şi s-a umplut de bani, după ce i-a convins pe italienii de la Ferrari să-şi deschidă reprezentanţă în România şi s-a umplut de alţi bani, Ion Bazac a ajuns ministru al Sănătăţii. Despre el ştiam doar că a avut ideea închiderii spitalelor şi că se plimbă cu Ferrari, însă fostul ministru, reintrat în politică pe partea dreaptă, este plin de surprize.
„Adevărul”: Aţi fost la referendumul din vară?
Ion Bazac: Da.
De ce aţi intrat din nou în politică? Pentru bani sau pentru putere?
Am făcut bani din cu totul alte surse decât politica... Nu vreau nici putere, nici influenţă. Nu candidez pentru nicio funcţie parlamentară, nu vreau funcţii. Consider că o mişcare politică nouă poate fi o platformă pentru cei de generaţia mea.
Dar nu mă luaţi cu texte de genul vreau să îmi ajut semenii, să întorc ţării ce mi-a oferit... Nu vă crede nimeni!
Sunt stereotipuri, nu voi motiva aşa. Dar am intrat din nou în politică pentru că vreau, prin ideile mele şi ale platformei în care m-am înscris, să influenţez în bine mediul economic românesc. E logic că ceva trebuie să se schimbe. Nu e vorba de binele semenilor, ci de binele meu, al dumneavoastră, al tuturor. Cred că am câteva idei bune pe care aş vrea să le regăsesc în platforma Forţei Civice.
De ce l-aţi ales pe Mihai Răzvan Ungureanu? Eu cred că MRU este un politician slab. N-are priză la electorat.
Este singura imagine nouă viabilă în acest moment. Am încredere în MRU. Face parte din categoria politicienilor care poate să exprime diferit, în sensul bun, ceea ce trebuie să înţeleagă oamenii. Cred că a demonstrat în doar trei luni că poate conduce o echipă foarte tânără cu performanţe pozitive.
Cum aţi ajuns în PSD? Dumneavoastră împărtăşiţi spiritul Ferrari, care nu are nimic în comun cu doctrina socialistă, în afară de culoarea roşie.
Se întâmpla în decembrie 2000. Politica s-a apucat de mine. Lucram pentru Banca Mondială, gestionam programul pentru reforma în Sănătate. Năstase mi-a propus să fiu secretar de stat pentru integrarea europeană în cadrul Ministerului Sănătăţii. Motivaţia propunerii a fost că era nevoie de tineri specialişti în sănătate publică şi din afara spectrului politic. Nu eram membru de partid, am devenit PSD-ist la trei luni după aceea.
Cum era să fii tânăr PSD-ist pe vremea lui Năstase? V-aţi gândit că doar aşa puteţi face carieră?
Năstase vorbea de progresismul modern, iar eu l-am crezut. În Marea Britanie, Tony Blair vorbea de social-progresism. Mă gândeam că România va adopta acest sistem. Sigur că... lucrurile nu au stat aşa până la final.
Vă doriţi să redeveniţi ministru al Sănătăţii?
Nu neapărat. Îmi doresc să se schimbe ceva acolo. Am preluat în 2008 ultimul sistem comunist funcţional din România şi, iată, după trei ani, sistemul arată la fel.
Ce-i lipseşte să devină capitalist?
Meseria de medic trebuie să fie una liberală. Medicii să aibă motivaţia să nu mai plece. Medicina era cea mai liberală profesie şi pe vremea lui Ceauşescu şi, cu atât mai mult, medicul nu poate fi un salariat asimiliat funcţionarilor publici. Vrem să dispară celebrul plic? Se va întâmpla numai atunci când medicul va fi plătit după calitatea serviciilor prestate şi după timpul alocat pentru asta. Aşa va putea dispărea sistemul piramidal din Sănătate. Un medic trebuie să demonstreze pe o piaţă liberă şi concurenţială că este un vârf în medicină, nu să ocupe funcţii pe viaţă.
Vi s-a oferit şpagă vreodată?
Nu, niciodată.
Nu dumneavoastră, miniştrii, îi numiţi pe cei din comisia care decide ce medicamente intră pe lista de compensate şi gratuite?
Ba da, dar acea comisie este formată din specialişti, academicieni, oameni care nu s-ar preta la aşa ceva.
Eu cred că acolo se iau şpăgile cele mai mari. Au venit producători mari de medicamente să vă bage pe gât vreun produs?
Niciodată. Dar da, acele comisii trebuie verificate în permanenţă. Problema este că membrii comisiei se schimbă anual, iar lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost updatată de trei ani.
Dar pe linie PSD nu au fost făcute presiuni?
Ba da, din tagma directorilor de spitale.
Medicii se plimbă pe la conferinţe internaţionale pe banii producătorilor de medicamente. Tot şpagă se cheamă şi asta.
Aşa este, iar România ar trebui să adopte un sistem occidental: un consiliu interguvernamental, format din medici, producători, membri ai societăţii civile, pacienţi care să gestioneze bugetele de marketing. Aşa, totul va fi transparent şi vor avea acces şi medicii tineri la aceste conferinţe
S-o luăm la firul ierbii. Dacă eu sunt un cetăţean, asigurat şi mă îmbolnăvesc, cum ar trebui să fiu tratat în viziunea dumneavoastră? Ce se face acum greşit şi cum ar trebui să fie?
În primul rând, faptul că sunteţi asigurat nu ajută sistemul medical să vă pună la dispoziţie prea multe. Avem 4 milioane de plătitori la sistem şi 20 de milioane de asiguraţi.
Trebuie să lărgim aria de contribuţie. Apoi, trebuie să stabilim foarte clar lista de servicii medicale ce intră în pachetul de asigurat. În al doilea rând, dacă ajungeţi la spital şi vă internaţi, la ieşirea din unitatea medicală ar trebui să ştiţi exact fiecare serviciu medical de care aţi beneficiat şi cât costă el. Veţi primi o factură şi aşa veţi şti exact unde s-au dus banii dumneavoastră. În al treilea rând, avem nevoie de ghiduri clinice şi protocoale terapeutice. Nu mai putem trata bolile după ureche. Peste tot în UE sunt ghiduri, astfel încât pacientul ştie foarte clar că dacă ai apendicită, vei beneficia de serviciile A, B şi C. Asta ţi se face la spital. Apoi, mai există o listă de tratamente la fel de clară. Pentru amigdalită, tratamentul asigurat conţine X, Y şi Z medicamente.
Dacă pacientul vrea un medicament mai scump, plăteşte diferenţa. Eu am început să fac ghiduri şi protocoale pentru primele zece patologii care să fie lipite pe uşa spitalului. Să fie foarte transparent. În al patrulea rând, este nevoie de debirocratizare şi transparenţă, asta făcând publice cheltuielile spitalelor şi ale caselor de asigurări pe site-uri. În felul acesta se elimină neîncrederea. În al cincilea rând, competenţa personalului medical trebuie recunoscută şi plătită, dar nu în actualul sistem. Cei de la public nu au voie în privat, cei de la privat nu au voie în public, e o prostie.
Dacă apar asigurări suplimentare în sănătate, spitalele s-ar putea alimenta şi din sistemul privat şi aşa apare competiţia şi începe să funcţioneze eficient. Peste 28% este media de ocupare a unei săli de operaţie în România. Cheia o are un singur şef. Ne batem joc de aparatură de zeci de milioane de euro. Apoi, sunt medici cu contracte într-o funcţie pe viaţă. Nu poţi avea contracte pe viaţă. Cam aşa văd eu lucrurile, însă aceste reforme nu pot fi făcute într-un singur an. Noi am avut 22 de miniştri în 22 de ani. E nevoie de cel puţin 6 ani pentru a reuşi să reformezi sistemul, deci avem nevoie de un pact pentru sănătate. România are o strategie produsă de o comisie prezidenţială care e bună, dar nu e suficientă. Trebuie un agreement politic de continuitate.
Afară cu bucătăresele şi spălătoresele din sistem
Fostul ministru al Sănătăţii s-a declarat un susţinător al SMURD, care este „cel mai eficient sistem de servicii medicale din România“.De asemenea, Bazac îşi doreşte transformarea spitalelor neperformante în centre multifuncţionale. Ideea de a închide spitalele neperformante a plecat de la Bazac, însă proaspătul membru al Forţei Civice susţine că în niciun caz nu trebuia să se pună lacătul pe uşi.
„Ştiu că mi se atribuie închiderea spitalelor ca fiind o idee din mandatul meu, însă nu este aşa. Proiectul meu însemna evaluarea tuturor unităţilor spitaliceşti din ţară pe bani de la Banca Mondială, ca apoi să dăm celor neperformante o perioadă de graţie. Fie devin eficiente, fie se transformă într-un centru multifuncţional dotat cu aparatură modernă de radiologie şi două ambulanţe ultradotate, pregătite să transporte pacientul la cel mai apropiat spital de pe o rază de maximum 50 de kilometri“.
Această transformare ar fi costat câteva sute de mii de lei, în timp ce un spital cu bucătărie, spălătorie, personal supradimensionat etc. cheltuia de la bugetul Sănătăţii 2-3 milioane de lei anual. Fostul ministru este de părere că spitalele ar trebui să ofere exclusiv servicii medicale, cele de laborator fiind externalizate. De asemenea, un spital dotat cu săli de operaţie, echipate modern, ar trebui să-şi pună aceste săli la dispoziţia medicilor din sistemul privat pentru a mai câşţigat bani.
„Bucătăriile şi spălătoriile nu au ce căuta în spitale publice, aceste servicii trebuie externalizate“, mai spune Bazac.
Lumea-n ochii lui Bazac
Despre Mircea Geoană: Cel mai bun diplomat pe care l-a dat România
Despre Victor Ponta: Ambiţios şi atât
Despre Mihail Neamţu: Foarte impulsiv
Despre Traian Băsescu: omul cu cea mai mare voinţă pe care l-am întâlnit vreodată
Despre Monica Macovei: Avem nevoie de câte o Monica Macovei din când în când
Carte de vizită
- A absolvit Facultatea de Medicină de Medicină Generală din cadrul Universităţii „Carol Davila“ din Bucureşti, a obţinut o diplomă de specializare post-universitară în managementul afacerilor şi o diplomă de competenţă în conducerea serviciilor medicale şi sociale.
- În iulie 2000, a fost membru al delegaţiei României pentru negocierea acordului de împrumut cu Banca Mondială pentru realizarea proiectului de reformă a sistemului sanitar.
- A fost, în 2000, director adjunct şi apoi director general al Direcţiei Generale Politici de Sănătate şi ezvoltare din ministerul Sănătăţii.
- Între decembrie 2000 şi martie 2002 a fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, iar între 2002 şi 2003 a fost secretar de stat în Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.
- În perioada decembrie 2008-octombrie 2009, a fost ministru al Sănătăţii.
- În prezent, Bazac este preşedintele grupului Forza Rossa, reprezentantul oficial al Ferrari în România, Bulgaria şi Moldova, este reprezentant oficial al Lotus Cars pentru România, Serbia, Muntenegru şi Moldova şi al Lotus Originals pentru Principatul de Monaco.
- A fost decorat în 2002 cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, iar în acest an, cu Steaua Solidarităţii Italiene în grad de Mare Ofiţer.
Ferrari, cea mai mare provocare
Ion Bazac spune că poziţia de reprezentant al Ferrari în România şi în regiune a fost cea mai mare provocare din cariera sa. „Cred că am ajuns ministru mult mai repede decât «şef» la Ferrari“, susţine Bazac. Între 2005 şi 2007 a început să facă în Italia o acţiune de lobby „în adevăratul sens al cuvântului“, interval în care a încercat să convingă pe oricine de la Ferrari că România va adera la Uniunea Europeană, că este o piaţă în dezvoltare şi o ţară serioasă. A reuşit să-i convingă pe italieni să fie reprezentantul Ferrari după o luptă strânsă cu contracandidaţii din top 10 cei mai bogaţi oameni din România. „Real, a fost o competiţie mult mai dificilă şi dură decât orice alegeri parlamentare. Ferrari este mai mult decât o afacere cu maşini. Este o carte de vizită şi, mai ales, este validarea reală a unui sistem de management eficient“, a mai spus Bazac.
“Am încredere în MRU. Face parte din categoria politicienilor care poate să exprime diferit, în sensul bun, ceea ce trebuie să înţeleagă oamenii”, spune Ion Bazac, fostul ministru al Sănătăţii.
Se încarcă comentariile...
