Adevarul.ro

Câţiva arhitecţi vor să restaureze Crucea Eroilor Neamului, cunoscută drept Crucea de pe Caraiman,  şi au făcut un proiect pentru  monumentul considerat la începutul secolului al XX-lea cea mai înaltă structură metalică din Europa, situată la mai mult de 2.000 de metri altitudine.

Toată lumea a aflat despre sau a văzut cel puţin o dată Crucea din Bucegi. Este considerată unul dintre simbolurile naţionale, situată la altitudinea de 2.291 de metri, apropiată de cea a Vârfului Caraiman -2.386m.
Crucea a fost înălţată pe vremea Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, pentru românii căzuţi în Primul Război Mondial şi cu scopul de a fi văzută de la o distanţă cât mai mare.

Arhitecţii spun că monumetul este la fel de important ca Turnul Eiffel din Paris, Statuia Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro sau Statuia Libertăţii din New York. Au fost construite în aproximativ în aceeaşi perioadă şi pot fi comparate ca realizare inginerească şi simbolistică.
În plus, la momentul finalizării lucrărilor de execuţie, în 1928, Crucea de pe Caraiman era cea mai înaltă structură metalică din Europa, fiind situată la mai mult de 2.000 de metri altitudine.

Arhitectul Liviu Gligor arată că monumentul de pe Caraiman are unele asemănări cu Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi şi poate fi considerat la fel de important pentru colecţia românească a arhitecturii de fier din perioada 1850-1940: ambele  au fost executate de specialişti români, sunt realizate din feroaliaje produse la Reşiţa şi au înălţimi foarte apropiate- Coloana Infinitului-29,33m, Crucea de pe Caraiman-30,86 m.

De asemenea, ambele au fost create în perioada interbelică: Coloana Infinitului între 1936-1938, iar Crucea de pe Caraiman între 1926 şi 1928. Sunt amândouă monumente dedicate eroilor neamului.

Pentru că în prezent Crucea de pe Caraiman se află într-o stare de degradare accentuată, arhitectul Dan Manea, din Sinaia, membru al Clubului Rotary Sinaia, a lansat o campanie de subscripție publică, prin care vrea să strângă de fonduri prin care  să o restaureze.

Denumită “Daţi un ban pentru Caraiman!”, după modelul “Daţi un leu pentru Atheneu”, campania lansată de Clubul  Rotary Valea Prahovei îşi propune să restaureze, să realibiliteze şi să reintroducă în circuitul turistic monumental vechi de aproape o sută de ani.

Arhitectul arată că doar lucrările de proiectare costă 100.000 de euro, dar până acum a fost realizată prima etapă de proiectare a proiectului  în valoare de 15.000 de euro, care conține și autorizarea și avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

“Noi am realizat deja o primă etapă, prin care am autorizat dezvoltarea acestui proiect, asta înseamnă că faza iniţială a proiectului a fost făcută. Pentru acest proiect am cooptat cei mai buni specialişti care au lucrat şi la Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi”, explică Dan Manea. Proiectarea întocmită de arhitecți, cuprinde, pe lângă analiza fundațiilor și a solului, și soclul și suprastructura din beton armat, construcția metalică superioară în contextul mediului climatic și mecanic de altitudine, zonele de legătura dintre elementul metalic și soclul din beton, instalația electrică de iluminat și cea de paratrăznet, dar și amenajarea platformei adiacente (acces, puncte de interes, odihna, belvederi)

Arhitectul susţine că proiectul este greu de realizat, deoarece monumentul este la înălţime. „Condiţiile de lucru sunt foarte complicate. Se va lucra foarte puţin timp, la foarte mare altitudine, nu se poate ajunge cu materiale decât cu cârca în unele locuri. Cu maşina ajungi până la releul Coştila, iar  cu un ATV ajungi în Vârful Caraiman, dar apoi gata. Ne gândim să folosim şi elicopterul”, spune Dan Manea.

Arhitectul spune că planurile iniţiale ale monumentului au dispărut, nu se mai găsesc nicăieri, nici la Primăria din Sinaia şi nici prin vreo arhivă.  Dar ştie că iniţial soclul pe care stă crucea acum nu a existat. Pentru că monumentul nu s-a comportat bine, după primii doi ani autorităţile de atunci au hotărât să o consolideze şi au chemat meşterii care lucrau la Castelul Peleş ca să facă soclul.

Acum, arhitecţii plănuiesc ca intervenţia asupra monumentului să se facă local, pe principiul minimei disturbări. Intervențiile vor fi punctuale și nu generale, iar cercetarea și diagnoza preliminare se vor face cu mijloace nedistructive.

Nu e nimic sudat

Toată structura crucii este nituită, nimic nu este sudat. „Gândiţi-vă câte nituri sunt acolo şi cum au fost bătute la 2.000 de m înălţime! Sunt mii de nituri! Crucea a fost făcută cu profile de oţel de la Reşita, proiectată de inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder, împreună cu maistrul Bumbulescu şi dirigintele de şantier Nicu Stănescu. Urcată cu vechiul funicular al fabricii de hârtie, şi de acolo cărat cu militarii de la  unitatea de securitate  din Sinaia, cu cârca sau cu măgarii”, arată Dan Manea.
Crucea de pe Caraiman este construită în mod simetric, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal.

„Putem spune că sunt afectate partea de infrastructură din beton la finisajele exterioare şi la treptele de acces, partea metalică în mai  multe zone, dar şi partea electrică pe segmentul de paratrăsnet care nu mai este funcţional”, arată Dan Manea. Speicialistul mai spune că a încheiat un protocol de colaborare cu Primăria din Bușteni.

Legendă: Regina Maria a avut un vis

Monumentul a fost sfiinţit la 14 septembrie 1928, de Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
Există unele legende care spun că monumentul a fost realizat în urma unui vis al Reginei Maria. Munţii Bucegi au fost aleşi ca loc al construcţiei pentru sângele vărsat de soldaţii români în Primul Război Mondial.

Crucea a fost construită pe vârful secundar al Caraimanului (2.291 m) pentru a se vedea de oriunde. Dacă s-ar fi construit pe vârful principal (2.325 m), nu ar mai fi fost vizibilă decât din apropiere, de pe platou.
Regina Maria a urmărit îndeaproape execuţia până la finalizarea ei.