Adevarul.ro

Profesorii cu vechime de peste 25 de ani nu vor mai primi nicio mărire de salariu până la pensie. „Adevărul“ continuă prezentarea legii unice a salarizării cu dascălii din învăţământul preuniversitar şi cu profesorii universitări.

Citiţi şi:

• Parlamentarii câştigă, funcţionarii pierd
• Salariul minim pe economie nu este egal cu valoarea coeficientul 1
• Grila de salarizare a bugetarilor
• Marea restructurare a funcţionarilor publici
• Asumarea răspunderii, stabilită pentru 15 septembrie
• Legea salarizării unice, asumată, dar neterminată
• Italia: Notele elevilor vor fi publicate pe internet

Nemulţumiţi de salariile pe care le vor avea în grila unică, dascălii au declarat război politicienilor şi au spus că vor boicota prima zi de şcoală, dacă reprezentanţii partidelor politice vor veni să ţină discursuri politice la 14 septembrie.

Reprezentanţii celor trei federaţii sindicale din învăţământul preuniversitar au început să strângă semnături pentru ca profesorii să nu fie la şcoală în prima parte a zilei. În plus, sindicaliştii au mai spus că luni vor începe acţiuni de protest în ţară, iar marţi, 15 septembrie, vor organiza un miting la Palatul Parlamentului.

„Am recomandat dascălilor să nu vină la deschiderea anului şcolar, în special în şcolile unde s-au anunţat vizitele politicienii“, a spus Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

La rândul lor, profesorii de la Federaţia Educaţiei Naţionale au spus că dascălii afiliaţi lor nu vor intra luni la ore.

Pactul Naţional pentru Educaţie, încălcat

Sindicaliştii susţin că legea salarizării unice încalcă Pactul Naţional pentru Educaţie, semnat de toate partidele politice la 6 mai, atunci când profesorii au renunţat la greva generală.

Profesorii sunt nemulţumiţi de situarea lor la periferia grilei de salarizare. „Legea salarizării unice încalcă punctul unu al Pactului pentru Educaţie, pentru că Executivul nu este capabil să asigure plata integrală până la finele anului 2009. De asemenea, salarizarea unică încalcă punctul 5 din acord, potrivit căruia dascălii trebuiau să fie plasaţi spre vârful ierar­hiei în grila de salarizare, şi nu la periferie”, arată Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale. Potrivit grilei salarizării unice, profesorii din învăţământul preuniversitar vor avea salarii cu 20% mai mici decât au în prezent.

20% mai puţin pentru debutanţi

Grila de salarizare arată că profesorii din preuniversitar vor avea salarii cuprinse între 1.200 de lei şi 2.500 de lei, în funcţie de gradele didactice pe care le deţin. Dacă în prezent un dascăl debutant câştigă aproximativ 1.304 lei brut, cu tot cu sporuri şi ore suplimentare, potrivit noii grile acesta va primi 1.260 de lei brut.

Dascălii arată că multe dintre funcţiile din şcoli nu se găsesc în grila de salarizare. „Am depistat că avem funcţii de conducere, cu studii de scurtă durată, care n-au fost cuprinse în legea actuală. Noi, dascălii, avem salarii mult mai mici decât toată clientela politică, de la administraţia centrală până la justiţie“, arată Simion Hăncescu, reprezentantul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Odată cu aplicarea grilei profesorii cu vechime de peste 25 de ani nu vor mai primi nicio mărire de salariu până la pensie.



Amendamente pentru legea educaţiei naţionale

Legea Educaţiei Naţionale a fost discutată, ieri, în Parlament, de către toate partidele politice, care au venit cu propuneri de schimbare a unor prevederi ale legii. Demnitarii vor limitarea răspunderii inspectorului şcolar.

„În lege există între atribuţiile inspectoratului şcolar una la care cred că trebuie să renunţăm, anume aceea de a controla administrarea, ceea ce nu este atributul şcolii. Inspectoratul trebuie să rămână cu atribuţii legate de controlul calităţii activităţii de învăţământ”, a declarat Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei după întâlnirea cu parlamentarii.

Pe lângă toate acestea, legea educaţiei naţionale a fost amendată şi de către studenţii nemulţumiţi că observaţiile lor nu au fost cuprinse în document. „Noua lege cuprinde lipsa reprezentării de 25% a studenţilor în Senatul universităţilor, acest lucru fiind lăsat la latitudinea universităţilor. Procentul reprezentativităţii în senatele universităţilor a fost câştigat de către studenţi în urma protestelor din primăvara anului 1995“, arată Cezar Hâj, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România(ANOSR).

Studenţii mai reclamă faptul că, în proiectul de lege al educaţiei, ei nu sunt reprezentaţi în structura Consiliului Agenţiei Române de Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior ca parteneri în procesul asigurării calităţii. De asemenea, ei sunt nemulţumiţi că examenul de licenţă prevede două probe obligatorii, nu minimum una, ca până în prezent.

Reprezentantul ANOSR mai spune că studenţii vor amenda şi lipsa posibilităţii cumulării burselor sociale şi a celor sociale ocazionale cu alte forme de burse, cum ar fi de merit, studiu sau performanţă. De asemenea, tinerii nu regăsesc în lege indexarea anuală creşterii subvenţiei pentru regia de cămin pentru studenţii care ocupă locuri finanţate de la bugetul de  stat şi limitarea dreptului studenţilor de a participa la evaluarea cadrelor didactice.

Proiectul legii educaţiei naţionale a fost trimis, luni, în Parlament, urmând ca, pe 15 septembrie, premierul Emil Boc să anunţe asumarea răspunderii.

Universitarii au salarii cu 20% mai mici

Grila salarizării unice stabileşte că lefurile angajaţilor din învăţământul universitar vor fi fi cuprinse între 1.400 de lei pentru un asistent universitar şi  4.500 de lei pentru un profesor universitar, cu vechime de peste 40 de ani. “Dacă raportăm salariile de acum la salariile pe care le vor primi profesorii potrivit noii grile, constatăm că vor scădea cu 20%”, arată Anton Hadăr, preşedintele Sindicatului Alma Mater.

Şi în învăţământul universitar salariile profesorilor cu vechime mai mare de 25% vor fi îngheţate până la pensie. “Profesorul universitar ar fi trebuit să aibă cel puţin 10 salarii minime pe economie, pe când el rămâne în a doua treime a grilei“, mai spune Hadăr. Acesta mai spune că multe dintre funcţiile din universităţi, precum cea de bibliotecar, sunt încadrate la coeficienţi mult mai mici decât aceleaşi funcţii din alte ministere.

Salarizare în funcţie de studii

Legea salarizării unice arată că remunerarea absolvenţilor se va face diferit, în funcţie de durata studiilor pe care le-au făcut. Astfel, absolvenţii ciclului I Bologna, cu durata studiilor de trei-patru ani, sunt salarizaţi la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de scurtă durată.

Noua lege cuprinde lipsa reprezentării de 25% a studenţilor în Senatul univer­sităţilor, acest lucru fiind lăsat la latitudinea universităţilor.

Cezar Hâj, preşedinte ANOSR