DNA anchetează 6.000 de bătrânei, fals deportaţi

Un subofiţer de la Arhivele Speciale de pe lângă Tribunalul Militar a vândut mii de certificate de persecutaţi politic şi de deportaţi. Pensionarii trimişi în judecată au obţinut necuvenit suplimentări de pensii, medicamente gratuite şi alte facilităţi. Unii dintre bătrâni au murit în timpul procesului.

Mai citeşte şi:

• DNA trimite în judeactă fosta conducere a Poştei Române
• Timişoara: Cea mai mare ţeapă imobiliară din Vestul României în 50 de volume de dosar DNA
• Adrian Năstase, trimis în judecată de DNA pentru dare de mită

Afacerea a început în noiembrie 1998, când Virgiliu Constantinescu, angajat la Biroul Arhive Speciale de pe lângă Tribunalul Militar, a organizat o reţea formată din doi angajaţi ai Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială şi trei racolatori, printre care şi preşedintele Partidei Romilor, filiala sectorului 3 a Capitalei.

Ei vindeau certificate care atestau în fals calitatea de deportaţi sau de persecutaţi politic pentru mii de pensionari. La rândul lor, în baza acestor documente, clienţii se bucurau  de prevederile unui decret din 1990 prin care cetăţenii români deportaţi din Basarabia sau în ţară, dintr-o localitate în alta, ori care au fost persecutaţi politic beneficiază de pensii speciale în valoare de până la 300 de lei sau  facilităţi precum medicamente gratuite, trasport în comun gratuit şi chiar locuri de veci.

 În faţa instanţei, pensionarii au declarat că au comis faptele de care sunt acuzaţi împinşi de sărăcie sau că nu şi-au dat seama de gravitatea acţiunilor lor. Mulţi dintre ei au cumpărat aceste certificate cu bani sau cu produse  alimentare.   În decembrie 1998, liderul reţelei, Virgiliu Constantinescu, a decedat, dar afacerea a fost preluată din mers de de plutonierul major Florică Iordache, coleg de serviciu. Iordache şi-a început mandatul în forţă, scoţând mii de certificate care purtau ştampila „Ministerul Justiţiei, Direcţia Instanţelor Militare, Biroul Arhivă“.

Prejudiciu de milioane de lei

Cu adeverinţele obţinute de la plutonierul major, pensionarii şi-au făcut dosare pe care le-au depus la o comisie specială din care făceau parte şi cei doi membri ai reţelei, angajaţi ai Direcţiei de Muncă.

Astfel, comisia atesta adeverinţele şi dădea liber la facilităţi, iar bătrânii s-au înghesuit să-şi facă pensii de persecutaţi: 300 de lei pe lună. Pe locul doi în topul preferinţelor „strămutaţilor“ au fost medicamentele gratuite.

După dezmembrarea reţelei şi identificarea celor 5.936 de bătrânei, anchetatorii au estimat şi prejudiciul creat de folosirea adeverinţelor de strămutat: 50 de milioane de lei. Pentru astfel de certificate, pensionarii plăteau sume cuprinse între 3 lei şi 120 de lei, în funcţie de anii de „persecuţie“ menţionaţi în documente.

„Am făcut-o de sărăcie“

O viaţă întreagă, Maria Trif (68 de ani) a muncit ca magazioner. Avea pensie de 700 de lei, sumă cu care spune că nu putea să acopere cheltuielile de zi cu zi. „Din cauza asta am făcut prostia vieţii. Am dat peste oamenii ăia. Am vrut şi eu, şi soţul certificat d-ăla. Ce am dat pentru ei? Nu am plătit cu bani. Am dat nişte mititei“, susţine bătrâna. Acum este unul din inculpaţii „Lotului 399“.

27 octombrie, Tribunalul Bucureşti. Pensionara Maria Trif este acuzată că s-a folosit de un certificat fals

Este primul lot din cei 5.936  de pensionari anchetaţi.  În urmă cu câteva zile, bătrâna tocmai a avut termen la Tribunal. „Nici nu mai ştiu al câtelea e. Că asta mă doare cel mai tare, că-s ţinută pe drumuri“, se plânge trăgându-şi baticul pe cap. 

De vreo trei ani, de când e judecată cu lotul său, „strămutata“ a învăţat cam toate ungherele Tribunalului. Merge chiar şi cu liftul magistraţilor, ferit de justiţiabili. „Am făcut-o  de sărăcie. La fel ca şi ceilalţi. Am zis că, dacă dăm nişte mititei, ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. Am luat actul ăla şi mi-am făcut pensie. Ca tot omul. Pe urmă m-am dus şi la medicamente“, îşi povesteşte aventura Maria Trif.

Când spunea că şi-a liniştit bătrâneţea, a apărut o citaţie. Şi s-a dus pe Ştirbei Vodă,  acolo unde au „anticorupţii“ sediul. A văzut la televizor că tot acolo a mers şi Becali. „Da, io, mamă, nu am aşa de mult de dat înapoi. Acum îmi opreşte din pensie. Bărbată-miu a scăpat. A achitat tot. Tot din pensie“, spune femeia. 

Agăţat în cârciumă

Andrei Vasile (57 de ani) a fost „agăţat“ de racolatorii plutonierului Iordache în cârciumă. La un pahar, i s-a propus să devină „persecutat politic“.

„Am dat nişte bani, cred că vreo 3-400 de lei, şi am beneficiat timp de patru luni de pensie d-asta specială“, povesteşte Andrei Vasile, unul dintre „strămutaţii“ care nu mai au probleme. El a scăpat de consecinţele penale pentru că şi-a plătit „datoria“, adică banii încasaţi necuvenit. „Pe urmă, mi-au dat amendă, cam vreo 1.500  de lei“.

Acum, Vasile este doar martor: a fost chemat să spună cum de a intrat în „echipă“. Lângă el, mai e Ion Andronescu. Acesta a scăpat la limită – a cumpărat certificatul cu 30 de lei vechi, dar nu a apucat să-l folosească fiindcă au dat procurorii peste reţea. „Eram la o sală de jocuri. A venit o persoană care m-a întrebat dacă nu vreau o pensie“.

Inculpaţii dispar din „cauze naturale“

Un termen de judecată în cazul „strămutaţilor“ înseamnă o sală plină. Nu de inculpaţi, ci de avocaţi.

Dacă ar veni toţi inculpaţii deodată, nu ar încăpea în tribunal. Aşa că se vine în „tranşe“. La termenul din 27 octombrie, procesul a început lin. S-a citit lista bătrânilor, ca la pomelnic. 

Unde-s mulţi, procedurile sunt greoaie

Durează mai bine de jumătate de oră. Uneori sunt şi câte trei nume identice, de se încurcă apărătorii între ei. Cei mai mulţi sunt din oficiu – unul e îmbrăcat în costum de motociclist şi are casca pe cot.

Are vreo şapte „strămutaţi“ în apărare. Procurorul de şedinţă moţăie atent, iar grefiera turuie cu plictis nume după nume. Judecătoarea „scanează“ fiecare robă în parte. E veche în procesul ăsta şi a ajuns să ştie aproape pe de rost kilogramele de dosare.

Apare o noutate – un inculpat a decedat. Nu se ştie al câtelea e. Mia Niculescu (foto) a fost cea care a deschis lista morţilor în „dosarul strămutaţilor“. În 1999, femeia a dat 21 de lei pentru un certificat eliberat de plutonierul de la Arhiva de pe lângă Tribunalul Militar.

Cu acest act, Mia Niculescu a produs, potrivit calculelor anchetatorilor, o pagubă de 18.900 de lei. Femeia este încă pe lista  inculpaţilor.

Dar şi pe lista de întreţinere de la Asociaţia de locatari din blocul din Camil Ressu, unde locuia.

La adresa cu pricina,  un puşti deschide uşa veche de lemn a apartamentului: sărăcie şi un laptop. Zice că Mia i-a fost bunică. A murit acum câţiva ani de cancer. Nu o prea plânge, că are şi el probleme.

Doar când aude că bunica a luat o pensie în plus, nepotul cască ochii: „Bani?... Câţi?... Mulţi?“. De pe frigider, chipul Miei zâmbeşte într-o fotografie făcută în urmă cu câţiva ani. ;

Reţeaua falşilor strămutaţi

Florică Iordache, plutonier major (r), ajutor în Biroul Arhivă de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. Este acuzat de procurorii anticorupţie de săvârşirea a 746 de infracţiuni, în formă continuată: mită, fals intelectual, falsificare de instrumente oficiale, folosirea de instrumente oficiale false şi complicitate la uz de fals. Procurorii au stabilit că sumele de bani primite ca mită de plutonierul major Florică Iordache totalizează 32.100 de lei.

Carmen Olescher şi Gheorghe Loghin au fost membri în comisia de aplicare a Decretului Lege 118/1990, privind acordarea de drepturi persoanelor persecutate. Cei doi au fost trimişi în judecată pentru luare de mită, fals intelectual în formă continuată, complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la uz de fals, complicitate la înşelăciune în formă agravată. Carmen Olescher este acuzată că a primit mită în sumă de 11.000 de lei. Ea a refuzat orice comentariu despre caz.

Ioniţă Alexandru (66 de ani) era cel care, împreună cu rudele sale, îi racola pe bătrâni. Partea sa din mită a fost de 4.000 de lei. Fost preşedinte al Partidei Romilor din sectorul 3 al Capitalei, Ioniţă este judecat pentru complicitate la fals intelectual, complicitate la uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la înşelăciune.

Anchetă de lungă durată

Traficul în masă cu certificate de deportaţi şi persecutaţi politic a fost stopat în 2000. Până atunci, din 1998, reţeaua strămutaţilor eliberase deja 5.936 de documente, aduse de pensionari în faţa comisiei din care făcea parte şi Carmen Olescher, membră a reţelei. Audierile s-au întins timp de şase ani.