Adrian Năstase, trimis în judecată de DNA pentru dare de mită

Adrian Năstase, trimis în judecată de DNA pentru dare de mită

Fostul premier Adrian Năstase a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru dare de mită în dosarul "Mătuşa Tamara". Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fixat pentru 27 noiembrie primul termen de judecată.

Mai citeşte şi:

• Deputaţii au decis: Năstase nu va fi anchetat în dosarul Zambaccian
• DNA: Jianu a cerut distrugerea probelor privind lucrările la casele lui Mitrea şi Năstase
• Dosarul Zambaccian, distrus de deputaţi

În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată fostul preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor între anii 2001-2004, Ioan Melinescu şi fostul consilier al lui Năstase, Ristea Priboi.

"Resping în mod categoric acuzaţiile mincinoase formulate împotriva mea în cadrul dosarului Melinescu. Este un dosar început în anul 2006, pe baza unor delaţiuni făcute de un om aflat în arest (Genică Boerică), şi care nu are niciun fel de dovadă în ceea ce priveşte acuzaţiile împotriva mea. Acuzarea mea se face doar pe baza declaraţiilor halucinante ale unui personaj, Genică Boerică, cunoscut procurorilor din numeroase dosare penale în care era acuzat. Pe baza acestui denunţ, procurorii au început un adevărat război mediatic împotriva mea, dând foarte multe detalii pe surse ca fiind adevărate, deşi ele reprezentau doar acuzaţii formulate de un om care dorea să fie eliberat", a zis fostul premier într-o declaraţie pentru Agerpress.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2000, Melinescu i-a contactat, cu sprijinul persoanei denunţătoare, pe Priboi şi Năstase, cărora le-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 USD, într-un cont bancar având-o ca titular pe soţia fostului premier, Daniela Năstase.

Cu această ocazie, Melinescu i-a promis lui Năstase, spun procurorii, că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate, susţine DNA.

Ca urmare a acestei înţelegeri, după numirea sa, la data de 28 decembrie 2000, în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Năstase a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.200 prin care Melinescu a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Melinescu a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Daniela Năstase), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Ristea Priboi, consilier al primului ministru, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă.

La data de 18 ianuarie 2006, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării nr.S3439/1999.

Anchetatorii au spus că verificările cu privire la provenienţa sumei de 400.000 de dolari ajunsă în contul Danei Năstase au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă. Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieşea că suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danei Năstase, Tamara Cernasov, care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt.

Conform contractului respectiv, 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, trei manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând circa 600 grame s-ar fi aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură.  Potrivit DNA, dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă.

• Melinescu şi Năstase au fost iniţial trimişi în judecată la data de 31 mai 2007, în sarcina acestora reţinându-se aceleaşi infracţiuni.
• La 14 aprilie 2008, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  a dispus restituirea la Direcţia Naţională Anticorupţie a cauzei pentru refacerea urmăririi penale, întrucât s-a apreciat că Năstase beneficiază de imunitatea conferită de calitatea de fost prim ministru. Restituirea s-a făcut în baza unei decizii  a Curţii Constituţionale, ulterioară trimiterii în judecată, care a admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată de Năstase într-un dosar separat. Potrivit interpretării date de Curtea Constituţională unor prevederi din Legea răspunderii ministeriale, procedura specială de urmărire penală aplicabilă miniştrilor în funcţie trebuie extinsă şi la nivelul foştilor miniştri pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
• La 31 iulie 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Năstase Adrian, în dosarul sus menţionat.
• La 4 martie 2009, Camera Deputaţilor a adoptat Hotărârea nr.8 conform căreia cere urmărirea penală a lui Năstase