Cutremurul care a speriat România

Seismul nu a produs victime, ci doar a creat panică în rândul populaţiei, care a fost la un pas să blocheze serviciul 112. vSeismul a început în zona epicentrală la ora 20.18 şi s-a terminat la ora 20.23. La Bucureşti s-a simţit cu magnitudinea de 4 grade pe scara Mercalli.

Mişcarea telurică a fost înregistrată în zona epicentrală cu o amplitudine de peste 5 grade Richter. Seismologii nu s-au declarat surprinşi de acest eveniment, ci îl consideră unul normal pentru zona Vrancei.

„Cutremurul s-a produs la 120 de kilometri adâncime în zona Vrancea şi a avut magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter. La Bucureşti s-a simţit cu magnitudinea de 4 grade pe scara Marcalli. Este un cutremur tipic pentru această zonă seismică. Amplitudinea maximă a durat trei minute, conform seismogramei“, a declarat directorul general al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu.

El s-a întrebat retoric: „Care e problema?“. Atât Mărmureanu, cât şi alţi specialişti au susţinut că acest gen de seism nu are replici pentru că s-a produs la mare adâncime.

Acesta este specificul cutremurelor care se produc în zona Vrancei. La numai câteva minute după ce cutremurul a fost resimţit, serviciile reţelelor de telefonie au funcţionat mai greu din cauza suprasolicitării.

Seismul a bulversat serviciul 112

Asta s-a întâmplat şi cu numărul unic de urgenţe 112, care risca să fie blocat de apelurile nejustificate ale cetăţenilor panicaţi.

„Am vorbit la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă  şi am înţeles că au fost multe apeluri la 112 şi lumea a întrebat dacă sunt probleme şi dacă sunt pagube”, a declarat doctorul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Guvernul a adoptat anul trecut Hotărârea 548 privind situaţiile de urgenţă, în care se arată că „în conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituţii specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani“. 

Ultimele evenimente seismice semnificative au fost în anii 1940 (7,7 grade Richter), 1977 (7,5 grade Richter), 1986 (7,2 grade Richter)  şi 1990 (6,9 grade Richter).

Epicentrul cutremurului a fost la 75 de kilometri de Braşov, 64 de Buzău şi 146 de Bucureşti. Cutremurul a fost resimţit şi în nordul Bulgariei, în oraşele Dobrici, Plevna şi Varna, dar şi în Republica Moldova.

Ce să faceţi în caz de cutremur

- Întindeţi-vă lângă mobilier masiv (pat, birou, fotoliu, canapea).

- Dacă aveţi copil, luaţi-l lângă dumneavoastră şi puneţi-l să stea în poziţia fetusului. 

- Dacă sunteţi în automobil, opriţi motorul, deschideţi portiera şi întindeţi-vă lângă maşină. ll    Evitaţi să vă adăpostiţi sub tocurile uşilor şi sub grinzi.

- Dacă nu aveţi timp să vă adăpostiţi lângă mobilier masiv, aşezaţi-vă lângă pereţii exteriori ai casei sau blocului. Aceştia se prăbuşesc ultimii.

- În niciun caz nu ieşiţi din casă şi nu folosiţi scările în timpul cutremurului. Scările sunt cele mai afectate de seism.

- Închideţi imediat sursele de foc!

- Dacă vă aflaţi pe stradă, depărtaţi-vă de clădiri, feriţi-vă de căderea tencuielii, coşurilor sau parapetelor. Sursa IGSU

Cum s-au zgâlţâit, aseară, oraşele din ţară

Braşov

Timp de câteva secunde, în jurul orei 20.20, lămpile şi paharele din casa Carminei Dan au început să „danseze“. „Am ştiut atunci că e cutremur. Nu m-am panicat pentru că nu a fost prea puternic“, a declarat femeia care locuieşte în centrul istoric, într-o clădire veche.

Pe Cătălin Tudorancea, în vârstă de 37 de ani, economist,  zgâlţâiala l-a prins tot acasă, în faţa calculatorului: „Am simţit brusc cum masa şi monitorul încep să  vibreze. Nici nu mi-am dat seama în prima fază că e cutremur. Pe urmă am văzut la televizor despre ce a fost vorba“.

Constanţa

Cei aflaţi în trafic nu au resimţit mişcările telurice. Undele s-au propagat la etajele superioare ale imobilelor.
„S-au mişcat monitorul, fotoliul. Am fugit sub grinda de rezistenţă şi i-am strigat pe mama şi pe tata. Ne uitam toţi la o vază cu flori şi chiar după ce încetase tot aveam impresia că se mişcă“, a declarat Florin Gheorghe, care locuieşte la etajul nouă.

Craiova

Cutremurul s-a simţit în Craiova mai ales la etajele superioare ale blocurilor. „Îmi pregăteam patul să mă culc, când am simţit că mă clatin. M-am speriat şi m-am repezit să iau pastile, pentru că sunt cardiacă. Locuiesc singură şi sper să nu fie un cutremur mai mare, pentru că blocul este vechi şi riscă să se prăbuşească“, a spus Elena Stancu, 67 de ani, pensionară.

„Am ţipat la mama şi ea mi-a zis să fug la uşă, dar când am ajuns acolo, s-a liniştit totul. M-am speriat foarte tare“, ne-a spus Roxana Vlădescu, 18 ani, elevă.

Ploieşti

Şi ploieştenii au resimţit mişcarea telurică, dar nu s-au panicat. „Am simţit un zgâlţâit, întâi pe verticală, apoi pe orizontală. Pe moment m-am speriat, dar nu a fost prea puternic. Slavă Domnului! Nu cred că mai urmează replici mai mari“, a declarat Mioara Oprea.

Oamenii nu au ieşit din case, unii aflând de la televizor despre producerea cutremurului. La Dispeceratul 112, în interval de o oră de la producerea calamităţii, s-a primit un singur apel, de la o persoană care solicita ajutorul personalului de ambulanţă pentru o stare de agitaţie provocată de spaimă.

Iaşi

Oamenii aflaţi pe străzile Iaşiului s-au grăbit să ajungă la casele lor. „M-am temut un pic când am auzit cum zdrăngănesc geamurile de la blocuri, dar s-au liniştit rapid. Sunt îngrijorată mai degrabă dacă s-a răsturnat televizorul de acasă“, a declarat Elena Mihai, pe care cutremurul a surprins-o în zona Tudor Vladimirescu.  Grupaj realizat de redacţiile locale „Adevărul de Seară“

Capitala a „tresărit“ de teama unei nenorociri
(Mariana Bechir)

Mihail Stănciulescu are 84 de ani şi locuieşte într-una din casele vechi din spatele Bulevardului Magheru, unde majoritatea clădirilor au prins ambele cutremure importante din România (din 1940 şi din 1977).

Cam la un sfert de ceas după ce s-a zguduit pământul, Stănciulescu a ieşit s-o plimbe pe căţeluşa Cherry şi să-şi împărtăşească experienţele seismice cu un vecin mai tânăr.

„Nu pot să spun că mi-a fost frică, dar o emoţie tot am avut. Cine spune că n-are nici măcar o tresărire, minte! Primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost să închid gazele“, explică Mihail Stănciulescu.

Ramona Iaru, 43 de ani, a crezut că are o ameţeală. Doar când băieţelul său i-a spus: „Mami, se mişcă dulapul“, a realizat că tocmai a fost cutremur. Daniela Petrescu, 51 de ani, este vânzătoare la un magazin din zona blocurilor marcate cu bulină.

„Eram pe scaun şi m-am speriat foarte tare. Încerc să-l sun pe soţul meu, dar reţelele sunt tot picate“, spune femeia, cu voce tremurândă încă. Daniela Petrescu priveşte spre bulina roşie prinsă de imobilul în faţa căruia s-a oprit: „Mi-e milă de oamenii ăştia care locuiesc aici“. Elena Doiculescu, 75 de ani, locuieşte într-unul din blocurile înalte de pe şoseaua Colentina.

„Eram în fotoliu şi mă uitam la televizor. Am vrut să mă ridic şi să ies, dar până să mă scol s-a terminat cutremurul. Acum au dat drumul la telefoane şi m-a chemat fiica mea să dorm la ea, că stă la casă. La ea mergeam. Nu-mi place să nu dorm la mine, dar mă duc, ce să fac? Uite, am şi o îngheţată să i-o duc nepoţelului, că aşa mi-a dat comandă“, spune femeia, zâmbind.

De la începutul anului, în zona Vrancei, au avut loc cutremure în fiecare lună. Cel mai recent seism a fost pe 21 martie şi a avut magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter. La 11 februarie s-a înregistrat un alt cutremur de 4,3 grade pe scara Richter. La 30 ianuarie, tot în zona Vrancei, a avut loc un alt seism, de 4,3 grade pe scara Richter.

Cine spune că n-are nicio tresărire la cutremur, minte!

Mihail Stănciulescu
84 de ani, pensionar

Mi-e milă de oamenii care locuiesc în blocurile cu bulină.

Daniela Petrescu
51 de ani, vânzătoare