Cutremur în România: ce au simţit bulgarii aflaţi în epicentru

Cutremur în România: ce au simţit bulgarii aflaţi în epicentru

Un seism de 5,5 pe scara Richter s-a produs în zona Faliei Şabla, la graniţa cu Bulgaria. Locuitorii din localitatea bulgară Şabla, aflată la câţiva kilometri de graniţa cu România, au simţit din plin cutremurul produs ieri.

Citiţi şi:

• Cutremur de 5,1 grade în România
• Braşov: Un cutremur uşor s-a resimţit în urmă cu câteva minute
• adevărul.it: Italienii se mută din Abruzzo de teama cutremurelor
• Cutremur în zona Vrancea
• Cutremurul care a speriat România
• Cum rămâi în viaţă la cutremur
• Zgâlţâiala care  a panicat România
• Spitalele bucureştene, capcane în caz de cutremur
• Băneasa şi Otopeni – cele mai expuse zone,  Vitan şi Berceni – cele mai ferite
• Cutremurul care a speriat România
• Următorul cutremur: între 2010 şi 2014

Oamenii din localitatea bulgărească Şabla, situată la 20 de kilometri de graniţa cu România, unde, potrivit seismologilor a fost epicentrul cutremurului, au trăit ieri clipe de groază. „În viaţa mea nu am văzut aşa ceva. Nu ne mai puteam ţine pe picioare. Aveam copiii singuri acasă, am ajuns la timp, altfel putea să li se întâmple ceva rău. Tavanul de la casa mea e gata să cadă“, s-a plâns Rumen Ivankov din Şabla.

Alţii aşteptau cu groază noaptea. Nu mai aveau curajul să intre în case. Iar de dormitul în locuinţele lor nici nu mai putea fi vorba. „Vom dormi aici, afară. Cum să mai intrăm în casă când tavanul stă să cadă peste noi?! Avem copii, bine măcar că ne-am nimerit acasă, altfel putea să se întâmple vreo tragedie. Am auzit că în seara asta vor fi replici“, ne-a spus, speriată, Anghelina Naighinovici Petrova (43 de ani).

Cele mai multe case din zonă au rămas cu geamurile sparte şi pereţii crăpaţi în urma seismului.Cele două clădiri importante din centrul localităţii Şabla, Primăria şi sediul Poliţiei, au fost puternic zdruncinate. Unul dintre poliţişti ne-a spus că biroul cel mai afectat din toată instituţia este chiar cel al şefului secţiei, undeva la etajul 1 al clădirii.

La Primărie am găsit doi funcţionari care ne-au explicat că, deşi cutremurul a fost foarte puternic, pe raza localităţii lor nu au fost probleme. „La noi, clădirile nu sunt foarte înalte, aşa că nu au existat mari probleme. Putea să fie foarte grav, dar până acum suntem în regulă. Doar casele din chirpici şi cele foarte vechi s-au crăpat“, ne-a declarat Elka Jecheva, o funcţionară a Primăriei din Şabla.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Dimiter Mihailov, a spus că şi angajaţii instituţiei s-au speriat. „Vă daţi seama că a fost înfiorător. Aici am fost în siguranţă, dar tot ne era frică“, a spus Mihailov.

Potrivit Centrului Seismologic Europeano-Mediteraneean, citat de site-ul novinite.com, mişcarea telurică a fost resimţită ieri la ora 10.49 pe întreg teritoriul Bulgariei, în oraşele de la Marea Neagră, Burgas şi Varna, dar şi la Plevna şi Ruse. Epicentrul seismului a fost localizat la 41 de kilometri sud-est de Constanţa şi la 15 kilometri est de Mangalia, la o adâncime de 30 de kilometri.

Constanţa: „O zgâlţâială mică“

Seismul s-a simţit şi în zona de sud a României. Cel mai aproape de epicentrul cutremurului au fost localităţile 2 Mai şi Vama Veche, care fac parte din comuna Limanu. Primarul comunei Limanu, Nicolae Urdea, a declarat că, în comunitatea sa, localnicii şi turiştii nu s-au alarmat deloc.

„Nu am primit nicio sesizare, nimic. Nu a căzut nicio casă, nu au fost stricăciuni“, a spus edilul. El a precizat că nu a fost deloc panicat de mişcarea seismică. „Eram la birou, în Primărie. Am simţit ceva, ca o zgâlţâială. Dar a fost de mică intensitate. Pot să vă spun că acest cutremur a fost, faţă de altele, o glumă“.

La Constanţa turiştii nu au fost alarmaţi deloc, iar telegondola din staţiunea Mamaia a funcţionat normal. „Cutremurul a fost pe la 10,55 şi prima dată am crezut că a trecut o maşină de mare tonaj. Oamenii se uitau unul la celălalt şi se întrebau ce se întâmplă“, a spus Florea Clinciu din Constanţa.Cutremurul care s-a produs ieri în România a avut o intensitate de 5,5 pe scara Richter.

Metroul, blocat

În urma seismului, circulaţia trenurilor de metrou a fost oprită temporar în Bucureşti. Mai multe trenuri au fost oprite între staţii. Potrivit Antena 3, situaţia a durat 15 minute. Trenurile circulau pe ruta Republica - Piaţa Unirii.

Reţelele, blocate câteva minute

Cutremurul de ieri de la ora 10,49 a dus la creşterea subită a numărului de apeluri în reţelele de telefonie mobilă. „Am încercat să-mi sun copilul şi să-l întreb dacă este bine şi nu am putut lua legătura cu el“, ne-a mărturisit Mihaela Popa din Bucureşti.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a recomandat ca, în caz de cutremur, incendiu sau inundaţii, utilizarea serviciilor operatorilor de comunicaţii să fie făcută cu discernământ. „Telefoanele date doar pentru a discuta despre ce s-a întâmplat nu reprezintă o urgenţă şi pot supraîncărca reţelele de telefonie“, sunt de părere reprezentanţii ANCOM.

Instituţia precizează că 112 este numărul european unic pentru apeluri de urgenţă în caz de incendii, accidente, urgenţe medicale, dezastre şi alte evenimente care necesită intervenţia rapidă a serviciilor specializate (Poliţie, Jandarmerie, Ambulanţă, Pompieri, SMURD).

Autoritatea mai recomandă ca, pentru evitarea blocării reţelelor în situaţii de urgenţă, clienţii operatorilor de telecomunicaţii mobile să trimită mesaje scurte (SMS) şi utilizarea internetului de pe telefonul mobil pentru poştă electronică (e-mail) sau mesaje instant.

ANCOM este instituţia care stabileşte regulile pentru piaţa de comunicaţii din România.

Seismul a fost de suprafaţă

Potrivit directorului Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu, epicentrul cutremurului de ieri a fost în zona de graniţă cu Bulgaria. „Seismul s-a produs pe Falia Şabla, o falie activă din Bulgaria. Cutremurul a fost unul de suprafaţă şi nu a produs pagube importante“, a explicat Mărmureanu. Seismologul a afirmat că evenimentul nu va avea urmări, cum ar fi valuri uriaşe (tsunami), ca în urma cutremurului produs în 1908 la Mangalia.

Potrivit cercetătorului ştiinţific Victor Răileanu din cadrul INFP, sunt două tipuri de cutremure: unele care se produc la nivelul scoarţei terestre, cum a fost cel de ieri, şi unele de adâncime. Cele care se produc la nivelul scoarţei terestre sunt mai puţin distrugătoare şi au loc îndeosebi în zona danubiană, dar şi în Banat, Făgăraş şi Maramureş. Cele de adâncime se produc la 80-100 de kilometri, sunt specifice zonei Vrancea şi au o magnitudine foarte mare. Un astfel de cutremur a fost cel produs pe 4 martie 1977.

Potrivit datelor INFP, cel mai puternic cutremur de suprafaţă s-a produs în 1916, în Făgăraş, şi a avut o magnitudine de 6,4 pe scara Richter.

Cutremurele de suprafaţă, ca şi cel de azi, sunt considerate cutremure mici.

Gheorghe Mărmureanu
seismolog

Cutremure importante