Curtea de Apel a suspendat decretul prin care Blaga a fost numit ministru de Interne

Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea social-democratului Dan Nica şi a decis suspendarea executării decretului prezidenţial prin care Vasile Blaga a fost numit ministru interimar al Internelor. Decizia poate fi atacată, dar este executorie.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă cele trei excepţii invocate de către Administraţia Prezidenţială, respectiv excepţia lipsei de interes, excepţia calităţii procesuale pasive a Administraţiei Prezidenţiale şi  excepţia inadminisibilităţii acţiunii şi să admită acţiunea lui Dan Nica prin care s-a cerut suspendarea decretului prezidenţial prin care Blaga a fost numit în fruntea MAI.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

În 1 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a semnat, decretele de revocare din funcţie a lui Dan Nica şi numirea ca interimar în funcţiile de ministru al Internelor şi vicepremier pentru ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga.

Decretul de revocare a fost contestat în instanţă de către vicepreşedintele PSD, Dan Nica, apreciind că este nelegal actul prezidenţial.

Potrivit Decretului, publicat în Monitorul Oficial 647 din 1 octombrie 2009, preşedintele României l-a revocat din funcţie pe Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul Administraţiei şi Internelor.

În acelaşi act, preşedintele, "ca urmare a demiterii din funcţia de viceprim-ministru, ministru al Administraţiei şi Internelor, a lui Dan Nica" şi având în vedere propunerea primului-ministru, îl desemnează pe Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, să îndeplinească interimar funcţia de viceprim-ministru, ministru al administraţiei şi internelor.

În 5 octombrie, vicepreşedintele PSD, Dan Nica, afirma că revocarea sa din funcţie şi numirea lui Vasile Blaga ca interimar la MAI s-a produs printr-un fals în acte în cele două decrete emise de Administraţia Prezidenţială.

Nica afirma că Guvernul "Boc 2" ar funcţiona ilegal, el invocând faptul că în decretul de revocare a lui din funcţie se face referire la "revocare", în timp ce decretul de numire ca interimar al lui Blaga se invocă "demiterea" sa.

El argumenta că demiterea şi revocarea, potrivit Legii răspunderii ministeriale, sunt noţiuni juridice diferite şi declara că la revocarea unui ministru nu ar putea fi numit un interimar, ci un ministru titular.

Interimatul de la Interne a generat discuţii privind constituţionalitatea măsurii, Constituţia stabilind că prevederile referitoare la schimbarea din funcţie a premierului, "cu excepţia revocării", care nu e permisă în cazul acestuia, se aplică corespunzător miniştrilor, care pot fi însă revocaţi.

Articolul 106 din Legea fundamentală, revizuită în 2003, prevede că funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului.

Articolul 107 spune că primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin, dar, la alineatul 2, precizează şi că preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

"Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern", se arată în alineatul 3 al articolului citat.

Apoi, alineatul 4 consemnează că prevederile se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Sintagma "se aplică în mod corespunzător" se traduce prin aplicarea aceluiaşi alineat la o situaţie.

În Constituţia României din 1991, articolul 105 arăta că "funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege", iar articolul 106 alineatul 2 menţiona că, dacă premierul se află într-una din stiuaţiile de la articolul 105 sau e în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, "preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern", iar interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

"Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile", stipula Constituţia din '91.

Textul este aproape identic cu cel din Constituţia revizuită în 2003, singura sintagmă în plus este "cu excepţia revocării", determinată de introducerea alineatului 2 la articolul 107 referitor la prim-ministru, care spune că "preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru".

Tocmai din cauza acestor ambiguităţi, există voci din PSD care reclamă că revocarea lui Dan Nica din funcţia de ministru de Interne şi înlocuirea sa de către interimarul Vasile Blaga ar contraveni Constituţiei.